Explore
Also Available in:

Impactul darwinismului - moştenirea pătată de sânge a evoluţionismului

by Raymond Hall

collage

Polonia era încă în spatele Cortinei de fier. Era în vara anului 1977, iar eu călătoream spre acea ţară cu colegii de facultate. Cursurile noastre universitare vorbeau despre marxism, iar noi doream să vedem ceva din implicaţiile lui în practică.

Intrând în Germania de Est, în timpul călătoriei am simţit o adevărată bucurie; nu mai trecusem ,,Zidul Berlinului” înainte. ,,Pământul nimănui” şi zidurile urâte ca de închisoare, ce separau Estul de Vestul Germaniei, erau înspăimântătoare.

Cel mai înfricoşător a fost lagărul de concentrare de la Auschwitz, din sudul Poloniei. Am văzut acolo păr uman, ochelari şi o grămadă de dinţi şi camera de gazare unde mii de victime au fost ucise fără milă. Era vară, dar păsările nu cântau. Exista moarte în aer. Un băiat polonez, care era ghidul nostru, a şoptit: ,,Bunicii mei au murit în acest lagăr. Este datoria mea să fac de cunoscut oamenilor ce s-a întâmplat.”

O întrebare fundamentală

Trei ani mai târziu, soţia mea şi cu mine am mers să vizităm o prietenă din Germania de Est, Doroteia, căreia nu i se permitea să ne viziteze şi de aceea doar corespondam. Am traversat ,,Pământul nimănui” încă o dată şi am mers lăsând în urmă Zidul Berlinului - de această dată simţindu-ne foarte vulnerabili.

Am mai fost de multe ori de atunci. La un moment dat am întrebat-o pe prietena noastră: - Crezi că se va schimba vreodată situaţia?

- Nu, a fost răspunsul scurt, dar disperarea din privirea ei resemnată era mult mai elocventă.

Cred că vă puteţi imagina, în consecinţă, lacrimile şi bucuria care s-au revărsat în noiembrie 1989, când zidul a fost distrus, zidurile au căzut şi prietenii noştri au fost eliberaţi!

Însă dincolo de acestea, rămânea o întrebare care nu avea să treacă.

Am văzut impactul îngrozitor al nazismului în viaţa unei naţiuni. Am experimentat apoi acelaşi efect brutal al unei ideologii diferite - comunismul. De ce un aşa de mare rău lăsat peste atât de mulţi oameni?

Un numitor comun

În toţi aceşti ani de când am vizitat prima oară Polonia, am căutat să înţeleg marxismul şi nazismul şi ce a determinat concepţia lor despre lume şi viaţă care a dus la acţiunile oribile la care am fost martor. Am descoperit un numitor comun.

Marxismul, după cum am învăţat, credeam că este ştiinţific. Era ancorat într-o teorie socială şi economică ce se credea că reflectă adevăratul curs al vieţii. Esenţa acestei teorii era conflictul între clasa care deţinea resursele de producţie (,,burghezul” capitalist) şi clasa muncitoare (,,proletariatul”) care nu le avea.

Răul, în concepţia despre lume şi viaţă a socialiştilor, este asuprirea clasei muncitoare de către burghezi. Fiind informaţi de către Marx cu privire la ,,adevărata istorie a vieţii”, bărbaţi şi femei pot acum să controleze acea istorie. Ei pot accelera ,,natura” în timp ce ea se îndreaptă spre ţinta unei revoluţii mondiale, care va îndepărta un aşa ,,rău” şi va produce un socialism utopic.

Am descoperit că Hitler a împărtăşit aceeaşi concepţie despre lume şi viaţă, aşa cum este ea conturată în cartea lui numită Mein Kampf (literal ,,Lupta mea”). El a crezut că oamenii, la fel ca animalele şi plantele, erau implicaţi într-o luptă constată pentru supravieţuire. Apogeul istoriei ar trebui să fie supravieţuirea rasei celei mai pure - care, credea el, era ,,rasa ariană”, reprezentată de poporul german.

Amândoi, Hitler şi Stalin, au aplicat logica lor ,,ştiinţifică”, cu o hotărâre copleşitoare, fără pic de milă. Aşa a făcut şi Mao Zedong în China, unde milioane de oameni au pierit, de asemenea, în numele unui vis marxist utopic. Şi nu numai că s-au păcălit singuri, dar au convins şi alte milioane de oameni ― ca tine şi ca mine - spunându-le că au dreptul să facă la fel.

De unde au venit aceste idei? Care era baza ,,ştiinţifică” pentru un asemenea rău?

Un punct de vedere

Concepţia lui Hitler despre istoria vieţii precum şi cea a lui Marx, Stalin şi Mao nu a fost inventată de un german, rus sau chinez. Ea a fost formulată de un englez, pe nume Charles Darwin.

Cartea lui Darwin, („Originea speciilor prin selecţie naturala sau păstrarea raselor favorizate in lupta pentru existenta", (On the Origin of Species by Means of Natural Selection, Or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life (1859), a fost fundamentală pentru concepţia lor despre lume şi viaţă. Fiecare dintre ei a aplicat principiul ,,supravieţuirii celui mai tare” la situaţiile proprii.

Pentru Marx şi Stalin a fost lupta dintre clase; pentru Hitler a fost lupta rasială. Şi, pentru că darwinismul a subminat autoritatea Bibliei asupra originilor, însemna că, în mod logic, nu era nici o responsabilitate faţă de Dumnezeu pentru crimele în masă de care s-au folosit pentru a-şi implementa ideile. De fapt, asemenea tactici au putut fi justificate prin darwinism. Fără un standard absolut cu privire la bine şi rău, cei puternici nu sunt răspunzători în faţa nimănui. Astfel, ,,probabilul” devine ,,normă”.

Pe măsură ce gândirea evoluţionistă-darwiniană era tot mai bine primită şi asimilată de societate, pe lângă faptul că a convertit lideri ca Marx şi Hitler, a devenit un cadru ,,ştiinţific”, care să explice acţiunile lor şi să stârnească acceptarea publică spre „folosul” întregii umanităţi.

Visul înspăimântător

De-a lungul anilor, am vizitat Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria. M-am obişnuit să văd blocurile lipsite de individualitate şi neatent lucrate, care înconjoară oraşele.

Recent am vizitat România. Nu a fost o surpriză să văd acelaşi lucru în capitala ei Bucureşti - care era numită odată ,,Micul Paris.”

Gradul mare al distrugerii era şocant, nu numai în jurul Bucureştiului, dar şi în centrul său. Am ascultat o femeie româncă a cărei casă a dispărut ca să facă loc unui grandios bulevard ce duce la Casa poporului, proiect al dictatorului comunist, Nicolae Ceauşescu.

În timp ce mergeam de-a lungul străzii, îmi era greu să exprim adânca mâhnire pe care o trăiam. Vedeam efectele gândirii lui Darwin aşa cum a fost ea preluată de dictatorul sovietic Iosif Stalin şi apoi de liderul român Ceauşescu în viaţa unei alte naţiuni.

Ei au greşit

Duminică am împărtăşit aceste gânduri cu un grup de creştini din Bucureşti. Ca englez, nu am putut decât să stau înaintea lor şi să-mi exprim regretul imens pentru ceea ce unul din concetăţenii mei a împânzit într-o lume la care nu te-ai fi aşteptat.

Hitler a greşit. Stalin a greşit. Ceauşescu a greşit. Teoria lui Darwin, pe care aceşti tirani şi-au bazat acţiunile, era greşită, de asemenea. Evidenţa era înaintea ochilor mei; efectul radical al ei în vieţile tuturor celor cărora le vorbeam. Pentru ei aceasta nu era numai o teorie interesantă, ci şi o practică înfricoşătoare.

În acelaşi timp, oricum, am fost capabil să le aduc în atenţie pe Unul care a fost corect, nu numai în teorie, ci şi în practică. El a înţeles istoria adevărată a lumii şi adevărata natură a vieţii, pentru că El a creat-o. (Ioan 1:1–3)

Acea persoană este Isus Cristos, Dumnezeu întrupat. (Ioan 8:58) El a venit pe pământ ca să confirme şi să împlinească afirmaţiile pe care le-a făcut la început despre originea vieţii. Şi la aceasta El a adăugat, cu o înţelegere divină a lucrurilor, ceea ce va urma. Şi a confirmat toate acestea prin învierea din morţi.

Nu din haos

În acea duminică, am făcut referire la un pasaj din Evanghelia după Ioan, capitolul 10, unde Isus a spus: ,,Adevărat, adevărat vă spun că … hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibe viaţă, şi s-o aibă din belşug”. (Ioan 10:1,10)

Acelaşi Isus este Cuvântul (Ioan 1:1) care a vorbit în istorie chiar de la începutul ei. La început Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul … Dumnezeu a făcut pe om după chipul Său … Dumnezeu S-a uitat la ce făcuse; şi iată că erau foarte bune … Astfel au fost sfârşite cerurile şi pământul, şi toată oştirea lor”. Genesa 1:1, 27, 31, 2:1)

Noi nu venim din haos, apărând în urma ,,supravieţuirii celor mai puternici” ca să atingem un ideal utopic conceput de noi înşine. Noi venim din perfecţiune, dar am eşuat în durere şi moarte - atunci când părinţii noştri au căutat să-L excludă pe Dumnezeu; aşa cum Darwin, şi apoi Hitler, Stalin şi Ceauşescu au făcut în aceşti ani din urmă.

Fiecare dintre aceştia a greşit cu privire la trecut; dovadă este moartea şi distrugerea ideilor lor. Dar Isus a fost perfect - dovadă stă roada bună a întregii Sale vieţi.

Ei au greşit şi cu privire la viitor. Visul lor utopic nu va fi împlinit de un om, ci de Dumnezeu. Istoria ne îndreaptă spre ,,acea zi” - promisiunea cerurilor noi şi a unui pământ nou, precedate de moartea şi distrugerea celor ,,vechi”. (2 Petru 3:10)

Toţi aceia care Îl iubesc pe Isus pot să privească înainte la nunta din cer a Mielului lui Dumnezeu (Apocalipsa 19) - faţă de care toate căsătoriile şi toate relaţiile pozitive sunt doar o umbră a celor viitoare. Cerurile noi şi un pământ nou vor fi casa oamenilor care Îl iubesc pe Isus, trăind cu El pentru eternitate într-o relaţie care este bogată, deplină, şi perfectă. Şi orice lacrimă - chiar şi acelora de la Auschwitz şi Bucureşti - va fi ştearsă.