Explore
Also Available in:

Au evoluat plantele?

de Alexander Williams

Ati vazut vreodata o serie de plante fosile expuse intr-un muzeu sau intr-un manual despre evolutie? Eu nu am vazut. Atunci cand am studiat botanica la universitate, in anii ‘60, ne predau evolutia si paleobotanica (studiul plantelor fosile) dar nici o serie de plante fosile nu ne-a fost prezentata, ca dovada a evolutiei plantelor. Asa ca, atunci cand am vazut o noua carte intitulata Diversitatea si Evolutia Plantelor, datata 1995 si publicata de CRC Press, o editura respectabila care tipareste manuale stiintifice, am fost curios sa vad care sunt noile dovezi descoperite in cei 30 de ani de cercetare. Autorul, Dr Lorentz Pearson, parea a fi bine calificat, fiind profesor de botanica respectat.

Figure of phylogenetic tree
Arborele filogenetic (istoricul evolutiei) al plantelor. Nici o veriga din acest lant nu este sustinuta de dovezi fosile. (S-au folosit numele populare ale celor 29 de clase)

In prefata, prof. Pearson afirma ca evolutia este un fapt atestat de dovezile fosile. Introducerea este in intregime dedicata unei descrieri narative a istoricul evolutiei.

Cartea cuprinde 18 capitole care trateaza intregul regn, la nivelul tuturor celor 29 de clase. Fiecare capitol contine o diagrama ale relatiilor stramos-descendent dintre fiecare clasa si vecinii ei; astfel de diagrame se numesc ‘arbori filogenetici’. La prima citire a cartii, am combinat informatiile continute in arborii filogenetici pentru a alcatui un singur arbore, pentru a avea o viziune de ansamblu asupra teoriei prezentate de prof. Pearson (vezi figura). Am evitat, pe cat posibil, numele lungi si tehnice ale claselor si am identificat fiecare clasa cu numele popular al unui membru reprezentantiv.

Figura arata, conform cu Pearson, ca fiecare clasa a evoluat din alta, stramosul original al tuturor fiind bacteria. Era o singura conexiune discutabila; Pearson nu era sigur daca algele maro au evoluat direct din dinoflagelate, sau daca au aparut indirect din dinoflagelate via algele galben-verzi. Conform diagramei lui Pearson, istoria evolutiei plantelor este aproape completa.

Fiecare capitol este impartit in sectiuni consistente, una dintre ele fiind ‘Filogenia si clasificarea’. Filogenia inseamna ‘istoria evolutiva’. Asa ca atunci am inceput sa citesc ceea ce prof. Pearson avea de spus despre dovezile fosile, din care isi derivase istoricul evolutiv. In fata sigurantei afisata in prefata, introducere si diagramele filogenetice, ceea ce am descoperit a fost surprinzator.

In toate cele 18 capitole, nu a fost mentionata nici o serie fosila care sa sustina arborii filogenetici! Multe grupuri au dovezi fosile semnificative, dar nici unul nu arata fara echivoc o trecere de la unul al altul, asa cum cere evolutia.

Descrierile procesului de evolutie sunt realizate cu termeni nesiguri, folosind cuvinte ca ‘probabil’, ‘este posibil’, ‘aparent’, ‘se presupune’, etc. Singura afirmatie definitiva pe care am gasit-o este la pagina 503: ‘Evolutia coniferelor din cordaitale a fost documentata riguros de Rudolf Florin, (Banks 1970)’. Insa se pare ca prof Pearson nu a studiat munca lui Florin, deoarece face referinta nu la lucrarea originala a lui Florin ci la un alt autor (Banks), care la randul lui a facut referire la munca lui Florin. Toate acestea sugereaza ca prof Pearson nu a avut nici o dovada clara atunci cand a facut aceste afirmatii grandioase despre evolutia in regnul vegetal.

Nu numai ca lipsesc dovezi in favoarea evolutiei, dar exista si contradictii intre cele trei diagrame si descrierile scrise. La pagina 367, arborele sau filogenetic arata ca in clasa algelor verzi sunt doua sub-grupe, una evoluand din cealalta. Dar la pagina 386 el afirma ca aceasta clasa are un istoric fosil excelent care arata ca sub-grupele au evoluat independent de la inceput! La pagina 407, arborele sau filogenetic afirma ca muschii au evoluat din hepaticofite (Marchantiophyta-nota trad. nu am gasit o traducere/clasificare in limba romana), dar la pagina 413, el enumera patru motive pentru istoricul fosil nu sustine acest aranjament. Iar la pagina 447, el admite ca exista ‘diferente considerabile de opinii’ referitoare la partea superioara a arborelui filogenetic, cea care beneficiaza de cel mai mare istoric fosil!

Asadar, a avansat in ultimii 30 de ani cunoasterea in domeniul evolutiei plantelor? Raspunsul pare a fi un rasunator ‘nu’!

Asemeni multor altor oameni, prof Pearson pare sa fi acceptat evolutia ca un fapt, apoi a complet dovezile lipsa cu imaginatia sa. Iata un exemplu: la pagina 550 el afirma ca ‘Herngreen (1974) a studiat staminele unor plante asemanatoare cu Cloranthus din Cretacic si a stabilit ca granulelee de polen fosilizate sunt identice cu cele existente astazi, aruncand astfel lumina asupra evolutiei Chlorantaceelor’. Observati ca dovezile prezentate nu arata nici o evolutie (polenul fosilizat este identic cu cel modern) si totusi prof Pearson afirma ca aceasta face lumina in evolutia acelei familii. Credinta sa in evolutie a tranformat dovezile inexistentei acesteia in dovezi in favoarea evolutiei!

Cred ca nu este nerezonabil sa concluzionam ca, potrivit dovezilor disponibile, evolutia plantelor nu a avut loc.

Alte lecturi

Helpful Resources