Este Darius, imparatul mentionat in Ezra 6:14–15, acelasi cu imparatul Artaxerxes mentionat in Ezra 7:1?

de David Austin
tradus de Roxana Popescu

Image by Gustave Dore: creationism.org/images

Conform lui Ussher (p.118, nr.950) rezidirea Ierusalimului a avut loc in anul 537 i.Cr., iar botezul lui Isus Christos in anul 27 d.Ch. (p.803, nr.6289).¹ Aceste date acopera o perioada de aproximativ 563 de ani. Totusi cele 69 de saptamani de ani (Daniel 9:25–26) care fac referire la cele doua evenimente: darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului si botezul lui Isus acopera doar 483 ani. Calculele lui Ussher sunt cu 80 de ani mai mari. Singura explicatie pentru aceasta diferenta este inceputul celor 483 de ani cu aproximativ 80 de ani dupa rezidirea Ierusalimului.

Calculele lui Floyd Jones corespund practic celor ale lui Ussher. In cartea sa Cronologia Vechiului Testament,² unul din titluri spune: “In cautarea celui de-al 20-lea an al domniei lui Artaxerxes – Neemia 2: Darea poruncii pentru inceperea celor 69 de saptamani din cartea Daniel – Daniel 9:25”

Mai departe, la pagina 263, el afirma:

(i) “Neemia 2:1, 3; 2:8 – porunca pentru rezidirea Ierusalimului a fost data lui Neemia de catre Imparatul Artaxerxes in anul 454 i.Ch.”

(ii) “Daniel a profetit despre inceputul si sfarsitul unei perioade de 483 de ani cu cel putin 80 de ani inainte ca aceasta sa inceapa.”

In aceasta lucrare sunt aduse dovezi care sa sprijine ideea ca nu exista nici un spatiu temporal asa cum sugereaza Episcopul Ussher si Floyd Jones, si ca Darius despre care se vorbeste in Ezra 6:14 este acelasi imparat cu Artaxerxes din Ezra 7:1.

Doi imparati, nu trei, pomeniti in Ezra 6:14

In Daniel 10:1 scrie: “În anul al treilea al lui Cir, împăratul Persiei, s-a descoperit un cuvânt lui Daniel”.³ Si conform celor scrise in Daniel 11:2, “Iată că vor mai fi încă trei împăraţi în Persia. Cel de al patrulea va strânge mai multă bogăţie decât toţi ceilalţi”.

Daniel a avut descoperirea, despre care se vorbeste in 10:1–12:13, in cel de-al treilea an al lui Cir unde scrie ca dupa Cir vor mai veni patru imparati pe care-i va “sprijini” (Daniel 11:1–3). Acesti patru imparati sunt Cambyses, Pseudo Smerdis, Darius Hystaspis si un mare imparat, Xerxes, a carui imparatie a fost distrusa de greci si de Alexandru cel Mare. Cu identificarea primilor trei imparati de mai sus sunt de acord si Episcopul Ussher, Floyd Jones, Martin Anstey si Philip Mauro.^1,2,4,5

Citind din Ezra 1:1–6:15 gasim mentionati acesti trei imparati (alaturi de Cir cel Mare, desigur):

1. Cambyses:⁶ Ezra 4:6 (Ahasveros, nu cel din cartea Estera)

2. Pseudo Smerdis:⁷ Ezra 4:7 (Artaxerxes, nu cel din Ezra 7:1)

3. Darius Hystaspis:⁸ Ezra 4:24.

Nu ni se spune nimic remarcabil despre Cambyses si nici ca el ar fi dat vreo porunca de “a construi si a ispravi” (conform Ezra 6:14). El a fost “violent, nesabuit, incapatanat, incapabil sa se stapaneasca, furios pe opozitie, nu numai crud dar si brutal”.⁹ Pseudo Smerdis (un impostor) nu a dat nici el vreo porunca pentru construirea si ispravirea Ierusalimului, ci chiar a poruncit incetarea construirii cetatii (Ezra 4:21) si a templului (4:23) pana in cel de-al doilea an al domniei lui Darius, imparatul Persiei. Nimic, in istoria seculara sau cea biblica, nu a venit in contradictie cu faptele relatate mai sus.

Asadar, doar doi imparati, pana la ispravirea casei lui Dumnezeu (Cir si Darius Hystaspis) ar fi putut si au primit mentiunea in Ezra 6:14. Ei “au zidit şi au isprăvit, după porunca Dumnezeului lui Israel”. Totusi in Ezra 6:14 sunt mentionati, aparent, trei imparati. Aceasta aparenta discrepanta este relativ simpla de explicat daca traducem in loc de “si Artaxerxes, imparatul persilor”, “chiar Artaxerxes, imparatul Persilor”.

Dar este corect sa inlocuim “si” cu “chiar”? Jones¹⁰ nu este de acord cu acest lucru si sustine ca Anstey “a alterat” sensul versetului. Mai mult de atat, el mai spune ca “daca se urmareste mai indeaproape aceasta chestiune consultand peste 20 de versiuni ale Ezra 6:14, se observa ca nu doar un traducator sau o echipa de traducatori au tradus cuvantul ebraic “waw” (vav) din fata numelui imparatului Artaxerexes cu “chiar”. ” Raspunsul la aceasta afirmatie este: daca este imposibil ca trei imparati sa fie mentionati in acest verset, atunci trebuie sa gasim un sens al cuvantului “waw” care sa corespunda inregistrarii istorice din Biblie. Trebuie sa interpretam conform contextului si tipului de “waw” implicat si nu numarului de traduceri existente.

Cate traduceri gasim in care avem “si” la inceputul versetului din Geneza 1:2? Probabil ca multe. Cu toate acestea folosirea lui “waw” ca si disjunctie, exprimand alegerea si devenind descriptiv pentru substantivul precedent, ar fi mult mai corect tradus “acum in ceea ce priveste”. Geneza 1:2 nu este consecutiv, adica waw consecutiv, unde “waw” este urmat de un verb si poate fi tradus “atunci” (ca si cum milioane de ani s-au scurs dupa Geneza 1:1 si apoi pamantul “a devenit” (KJV= era) pustiu si gol). Acest verset este disjunctiv, format din “waw” urmat de un non-verb si, unde este facuta o alegere, danduni-se o descriere nedetaliata despre corpurile terestre, ca de exemplu Saturn, Jupiter, Marte, etc., ci mai degraba din Geneza 1:2 ni se pune la dispozitie o relatare istorica a crearii pamantului doar facand referire la corpurile ceresti in masura in care au legatura cu aceasta creatie. Traducerea de mai sus (“acum in ceea ce priveste”) ne va pazi atunci de Teoria Spatiului Gol.¹¹

In ceea ce priveste folosirea lui “waw” ca si disjunctie Sarfati spune: “ “Waw” este denumirea literei ebraice care este folosita ca si conjunctie. Poate insemna printre altele “si”, “dar”, “acum”, “atunci” depinzand de context si de tipul de “waw” implicat”.¹¹

In cartea Lexiconul analitic ebraic si caldeean al lui Bagster¹² “si” in calitate de conjunctie are opt intelesuri. Numarul 8 spune: “… exegetica (explicativ, interpretativ)= chiar, caz in care propriu-zis relativul trebuie exprimat in schimb. Vezi Geneza 49:25 – “Aceasta este lucrarea Dumnezeului tatălui tău, care te va ajuta”. Luand in considerare utilizarea “explicativa” a numarului 8, o traducere corecta a versetului din Ezra 6:14b ar fi: Cir si Darius, chiar (sau care este) Artaxerxes, imparatul Persiei.

Mentionarea facuta despre Artaxerxes privind zidirea si ispravirea din Ezra 6:14–15 nu a precedat porunca de a repara (Neemia 2:1–8). Contextul din Ezra 1:1–6:15 tine seama doar de lucrarile care au fost finalizate.

Comparatie intre Ezra 6:14 si Ezra 7:1

Intrebarea care se pune acum este urmatoarea: daca cele spuse mai sus sunt corecte aceasta dovedeste in mod automat ca Artaxerxes din 6:14 este acelasi cu Artaxerxes din 7:1?

Ezra, daca s-a nascut chiar inainte ca Seraia sa fie omorat, trebuia sa aiba cel putin 72 de ani pe vremea cand s-a terminat de rezidit casa lui Dumnezeu in al saselea an al domniei imparatului Darius (Ezra 6:15). Ezra si Iehotadac i s-au nascut lui Seraia, marele preot, inainte ca acesta sa fie macelarit la distrugerea Ierusalimului (2 Imparati 25:18–21). Pentru genealogia lui Ezra consultati Ezra 7:1–2 si 1 Cronici 6:1–15. In ceea ce priveste a doua referinta, Roddy Braun sustine ca: “Genealogia din 1 Cronici 5:27–41 [6:1–15] este cea mai extinsa dintre genealogiile preotilor gasite in Vechiul Testament si este de asemenea si cea mai recenta.”¹³ In “teoria celor 80 de ani lipsa” Artaxerxes apare ca si Longimanus,¹⁴ si de aceea cel de-al saptelea an al domniei lui este cu aproximativ 49 de ani dupa domnia lui Darius Hystaspis din Ezra 6:14–15:

Aceasta ar insemna ca Ezra avea aproximativ 121 de ani cand a calatorit din Babilon in Ierusalim (Ezra 7) si 134(!) in cel de-al 20-lea an al domniei lui Artaxerxes (Neemia 8:1), plus ca nu se precizeaza ca Ezra ar fi murit in anul acela. Aceeasi problema a anilor multi o avem si cu preotii, cu pazitorii chivotului, cu Neemia, Mardoheu, cu cei care au construit zidul si anumiti Leviti. Aceste varste inaintate vin in contradictie cu Psalmul 90:10. In ceea ce priveste varstele inaintate ale lui Neemia si Ezra, Floyd Jones spune: “ Aceasta este o problema pentru majoritatea pentru ca in Biblie durata de viata la acele vremuri se scurta, ca sa fie in concordanta cu durata vietii de azi.”¹⁷

Nici o cantitate de intruziune redactionala in cuvintele “insuflate ale lui Dumnezeu” (revizuirea, editarea, rearanjarea) nu va “rezolva” problema varstelor inaintate. In orice caz, ar fi impotriva infailibilitatii invataturii Bibliei sa apelezi la rearanjarea intr-un mod favorabil a evenimentelor istorice asa cum intalnim in comentarii sau alte opere literare.

Verificati redactarea lui Sir Isaac Newton asupra unor aspecte din Ezra si Neemia care se gasesc in Cronologia Vechiului Testament a lui Floyd Jones.¹⁸ Daca ar trebuie sa citim Scriptura in felul acesta cat de mult am intelege? Intentia lui Dumnezeu pentru crestinii “obisnuiti” este ca, ajutati de Duhul Sfant, bineinteles, acestia sa citeasca Biblia si sa inteleaga fara sa aiba nevoie de interpretare prin astfel de reorganizare.

In ceea ce priveste dispozitia si dorinta lui Ezra de a se urca la casa lui Dumnezeu, avem acest scenariu ridicol:

1. Templul a fost terminat in a 3-a zi a ultimei luni (Adar) in al saselea an al domniei imparatului Darius.

2. Pastele au fost tinute in a 14-a zi a primei luni in al saptelea an al domniei lui Darius.

3. Apoi Ezra, plin de preocupare si devotament pentru casa lui Dumnezeu (care ii pusese pe inima sa “adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile” – Ezra 7:10) si-a retinut aceasta preocupare timp de 49 de ani! Din cauza caracterului si devotamentului acestui om, revelate in Scriptura, este de neimaginat ca aceasta chestiune urgenta avea sa fie demarata doar cand Ezra avea sa fie un batran de aproximativ 121 de ani.

Daca Darius Hystaspis din Ezra 6:14–15 si Artaxerxes din 7:1 sunt unul si acelasi imparat, atunci gasim ca Ezra, dupa aproximativ 27 de zile, dupa ce Templul a fost terminat, s-a pregatit pentru calatoria sa (7:9). Trec patru luni si ajunge la Ierusalim (7:9). Doar bazat pe aceasta afirmatie de “bun simt” (conform careia Ezra nu a asteptat 49 de ani ci doar 27 de zile inainte sa faca pregatirile pentru calatoria sa la Ierusalim), ne putem astepta ca acesti imparati sa fie unul si acelasi.

Daca acesti imparati sunt unul si acelasi atunci, in mod normal, ne-am astepta de asemenea sa gasim ca Darius Hystaspis este mentionat in continuare Artaxerxes in Cartile Aprocrife. Lucru pe care il gasim. Aceste carti nu sunt “inspirate de Dumnezeu” dar furnizeaza informatii istorice valoroase.

In aceste carti, Ahasveros din cartea Estera si Darius Hystaspis din Ezra 6:14–15 sunt unul si acelasi rege, Artaxerxes (conform Esdras 3:1–2; 6:15, Estera 1:1–3, Ezra 6:15, idee accepatata si de Ussher, Jones, Anstey si Mauro). In cartea “A doua carte a Esterei” (apocrifa) si in toata Septuaginta, Ahasveros este numit intodeauna Artaxerxes. Artaxerxes a fost cel pe care Bigtan si Teres (Estera 6:2), numiti Gabata si Tarra (A doua carte a Esterei 2:1), au incercat sa puna mana. Marele imparat Artaxerxes a scris “printilor si guvernatorilor care erau sub el din India si Etiopia, din 127 de provincii” (A doua carte a Esterei 3:1).

Nu exista nimic in aceste Carti Apocrife care sa militeze impotriva afirmatiei ca Darius Hystaspis, Ahasveros din Estera si Artaxerxes mentionat in Ezra 7:1 sunt unul si acelasi rege. Mai degraba, aceste carti sprijina aceasta idee.

Dar de ce este mentionat Darius Hystaspis asa de des din Ezra 6:14 pana la sfarsitul cartii Neemia ca si Artaxerxes? In cel de-al treilea an al domniei sale provinciile carmuite de el au crescut de la 120 la 127 (conform Daniel 6:1, Estera 1:1–4). In cel de-al cincilea an al domniei se crede ca Darius a realizat majoritatea, daca nu toate, inscriptiile de la Behistun. Aici el a inregistrat, in timpul celui de-al 5-lea si al 6-lea an al domniei lui, recucerirea tuturor provinciilor revoltate din Imperiul Persan. Acum el “domnea din India pana in Etiopia”. El a pregatit un ospat care a durat 180 de zile pentru a arata “bogatiile imparatiei sale glorioase”. Pe vremea cand templul fusese terminat in al 6-lea an al domniei lui el era recunoscut nu doar ca Imparat al Persiei (Ezra 6:14) sau ca Imparat al Asiriei (Ezra 6:22) ci ca “Artaxerxes, imparatul imparatilor” (Ezra 7:12).

Daca Darius si Artaxerxes sunt unul si acelasi rege (dupa cum s-a spus mai sus), atunci ne-am astepta sa existe o asemanare in expresii, in povestea vietii etc. Iata ce gasim:

Atat Imparatul Darius din Ezra 6 cat si Artaxerxes din Ezra 7 erau preocupati de propriile vieti si de viata fiilor lor:

1. Ezra 6:10 – “sa se roage pentru viata imparatului si a fiilor lui”
2. Ezra 7:23 – “pentru ca să nu vină mânia Lui asupra împărăţiei, asupra împăratului şi asupra fiilor săi.”

Conform mezilor si persilor “este o lege care pedepseşte cu moartea [pe oricine intra in curtea imparateasca fara sa fie chemat de imparat, cu exceptia celui] căruia îi întinde împăratul toiagul lui împărătesc de aur.” (Estera 4:11), Acel sceptru a fost intins Esterei, cel putin de doua ori (Estera 5:2; 8:4) de catre Darius Hystaspis (Ahasveros, cum apare in Estera, Artaxerxes in Ezra 7:1, etc.). Asadar nu este o surpriza sa o vedem pe imparateasa “langa care sedea” Artaxerxes (Darius Hystaspis) in cel de-al 20-lea an al domniei lui (Neemia 2:6), cand Neemia a mers sa-i vorbeasca despre dorinta lui de a pleca la Ierusalim pentru a repara zidurile cetatii care erau distruse.

Darius Hystaspis (Ahasveros) a fost cel care a pus bir “asupra tarii si asupra ostroavelor marii” (Estera 10:1), si de asemenea cel care a facut exceptii de la plata acestui bir, de exemplu Etiopia care a adus daruri. Asadar, daca Darius si Artaxerxes sunt unul si acelasi imparat, putem intelege de ce acest imparat l-a instruit pe Ezra: “Vă facem cunoscut că nu puteţi pune nici bir, nici dare, nici vamă de trecere, peste [ei]” (Ezra 7:24).

Raspunsul complet la rugaciunea lui Daniel- nici o intarziere

“Ascultă, Doamne! Iartă, Doamne! Ia aminte, Doamne! Lucrează şi nu zăbovi, din dragoste pentru Tine, Dumnezeul meu!” (Daniel 9:19)

La inceput, Daniel, cand citeste in carti (Daniel 9:2), intelege ca dupa trecerea a 70 de ani Dumnezeu va pedepsi Imparatul Babilonului prin ducerea lui in pustie. El avea sa viziteze Israelul si sa-i determine pe oameni sa se intoarca in tara lor: “…cetatea va fi zidită iarăşi pe dealurile ei [asa-zisele ruine], şi casa împărătească [cetate fortificata inaltata] va fi locuită iarăşi cum era” (Ieremia 30:18). Locurile care au fost pustiite, stricate si distruse vor fi ridicate, inclusiv zidurile. Templul avea sa fie construit si fundatia pusa; si toate acestea prin “porunca”, care era proclamarea cuvantului lui Cir. Prin porunca data de el, proclama un plan (Isaia 44:26–28; 45:13). Daniel intelegea cu siguranta ca Cir avea sa faca toata voia lui Dumnezeu (Isaia 44:28) si ca nu era nevoie de alte trei porunci care sa fie date de alti imparati.¹⁹

E.J. Young, in comentariul sau asupra cartii Daniel, spune:

“Nu este justificat sa se faca o distinctie prea drastica intre construirea orasului si construirea templului. In mod sigur, daca oamenii au primit permisiunea sa se intoarca in Ierusalim pentru a reconstrui Templul, era inclus in aceasta porunca si sa-si construiasca case pentru ei in care sa locuiasca… Edictul lui Cir mentioneaza in mod specific Templul, pentru ca acesta era centrul religios al cetatii, ceea ce distingea aceasta cetate ca si cetatea sfanta a evreilor.”²⁰

Citind si intelegand cele de mai sus, Daniel stia ca nu era nevoie de doua porunci, una pentru construirea Templului si una pentru construirea cetatii. Daniel, de asemenea, a discernut ca nu mai era nevoie de o alta autoritate in afara celei a lui Cir. De aceea Hagai si Zaharia au putut profeti asa cum au facut-o fara o permisiune ulterioara primita prin porunca, si asta a facut ca lucrarea sa mearga repede si sa propspere (Ezra 5:1–8). Totusi Jones apeleaza la ideea ca pentru ca lucrurile sa mearga era “nevoie” de patru porunci,¹⁹ spune ca “numai decretul acordat in cel de-al 20-lea an al domniei lui Artaxerxes I garanta permisiunea reconstuirii cetatii Ierusalim, impreuna cu pietele, strazile si zidurile [sublinierea autorului].”²¹ Din nou, el spune: “… reconstruirea Templului a fost oprita din cauza ca evreii construiau cetatea fara autorizatie [sublinierea autorului]” (Ezra 4:1–4).²¹

Confirmarea autoritatii decretului lui Cir, (asa cum intelege Daniel dupa citirea cartilor – Isaia 44:28, etc.) decret care era o lege a Mezilor si Persilor care “nu se poate schimba” (Daniel 6:12), se gaseste in istoria seculara (Josephus) si este evidentiata in scrisoarea trimisa guvernatorului Siriei. Continutul scrisorii este urmatorul:

“Imparatul Cir trimite salutari lui Sisinnes and Sathrabuzanes. Am lasat sa plece pe toti dintre acei evrei care locuiau in tara mea si au vrut sa se intoarca in tara lor, ca sa-si reconstruiasca cetatea si sa construiasca Templul lui Dumnezeu in Ierusalim in acelasi loc in care a fost si mai inainte.”²²

Conform unui comentariu editorial la aceasta scrisoare “aceasta plecare ca sa construiasca Ierusalimul si aceasta epistola a lui Cir… sunt de cele mai multe ori omise, din pacate, in toate copiile noastre dar aceasta copie a lui Josephus, e mai buna si mai completa”. De ce, atunci, Floyd Jones a sugerat cu claritate ca decretul lui Cir face referire doar la construirea Templului?¹⁹

In al doilea rand, pentru ce s-a rugat Daniel in Daniel 9:3–21?

1. Daniel 9:16 – “Dar, Doamne… abate mânia şi urgia Ta de la cetatea ta Ierusalimul [sublinierea autorului].”

2. Daniel 9:17 – “fă să strălucească Faţa Ta peste sfântul Tău locaş pustiit [sublinierea autorului].”

3. Daniel 9:18 – “priveşte la dărâmăturile noastre [sublinierea autorului]” (lucrurile care erau distruse, transformate in gunoi. Aceste lucruri includ si zidul)

Aceste trei cereri acopera rugaciunea pentru restaurarea templului, a cetatii, a caselor si a zidului.

4. Dar, si mai important, Daniel s-a rugat ca Dumnezeu sa nu intarzie in raspunsul Sau. Astfel, in Daniel 9:19 citim: “Doamne… nu zabovi [sublinierea autorului].”

5. Daniel s-a rugat cu motive pure. El incheie cu justificarea: “Căci Numele Tău este chemat peste cetatea Ta şi peste poporul Tău [sublinierea autorului]!” Ar fi fost dezonorant pentru slava Dumnezeului viu daca promisiunea ca nu va intarzia facuta copiilor lui Israel “nu ar fi fost tinuta”.²³

Cu alte cuvinte, Daniel s-a rugat pentru lucrurile despre care a citit si pentru acele chestiuni pe care Dumnezeu le-a promis. Inca o data, repet: Dumnezeu nu ar fi intarziat (cuvantul ebraic pentru A INTARZIA= achato loiter, a amana. Strong= Heb. # 309).

John Calvin spune despre Daniel 9:19: “Dumnezeu indepartase deja poporul pentru 70 de ani si a ingaduit sa fie atat de asupriti de vrajmasii lor incat sa provoace credinciosilor cea mai mare deznadejde mentala posibila… El i-a cerut lui Dumnezeu sa nu intarzie sau sa amane.”²⁴

Putem sa ni-l imaginam pe Daniel intrand in casa lui, geamurile larg deschise in camera dinspre Ierusalim, ingenunchind (de trei ori pe zi – Daniel 6:10), rugandu-se cu fervoare pentru ca poporul lui sa fie eliberat, primind un raspuns ca Dumnezeu nu va intarzia si apoi sa trebuiasca sa astepte 82 de ani inainte ca Dumnezeu sa indeparteze devastarea care se abatuse asupra cetatii si asupra zidurilor? Nu exista un exemplu asemanator in toata Scriptura!

Un spatiu sau o amanare de aproximativ 80 de ani (vezi mai sus) este ultimul lucru la care Daniel s-ar fi asteptat dupa ce raspunsul lui Dumnezeu la rugaciunea sa dadea de inteles foarte clar ca toate cererile si rugamintile vor fi indeplinite fara intarziere. Toate indicatiile conduc la faptul ca Dumnezeu dorea sa rezolve aceasta problema cu credinciosie si urgent.

Conform lui Daniel 9:21, Gabriel “a venit repede în zbor iute”, in timp ce versetul 23 ne arata ca la inceputul rugaciunii lui Daniel “a iesit cuvantul [porunca]”. Durerea lui Daniel avea sa fie urgent alinata. Calvin este de acord cu acest lucru si afirma ca “am demonstrat cum a fost trimis ingerul de catre Dumnezeu la profetul sfant, pentru a-I alina durerea si pentru a-I lua ingrijorarea.”²⁵

Cele 7 “saptamani” (49 de ani) din Daniel 9:25

John Calvin explica destul de clar ca Dumnezeu nu a amanat inceperea celor 70 de saptamani din Daniel 9:24–25 pentru 82 de ani pana in cel de-al 20-lea an al domniei lui Artaxerxes (Neemia 2:1). Mai degraba cele 69 de saptamani au inceput de la proclamarea ca imparat a lui Cir cel Mare (Ezra 1:1).

In ceea ce priveste Daniel 9:25 (“de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului”), Calvin spune ca: “Am afirmat ca trebuie sa incepem cu monarhia lui Cir; cel mai bine este ca acest lucru sa fie inteles din cuvintele ingerului si in special din divizarea saptamanilor.” ²⁶ Facand referire la Daniel 9:24–25, Calvin afirma mai departe ca “cele 7 saptamani fac referire la repararea cetatii si a templului.”²⁶

In Daniel 9:24–25 nu sunt mentionati 80 sau 82 de ani ci doar 7 si 62 de saptamani de ani. De ce? Dumnezeu nu se joaca cu cuvintele! Trebuie sa fie un motiv pentru care cele 7 saptamani de ani sunt separate de cele 62 de saptamani de ani, dupa cum crede Calvin. Iar aceste doua perioade nu se suprapun ci sunt evenimente consecutive cu lucruri importante care se intampla in fiecare perioada.

Cand se spune in versetul 25: “strazile si gaurile [zidului] vor fi zidite din nou”, Daniel nu ne spune ca vor trece 483 de ani (62+7 saptamani de ani) pana ce aceasta se va intampla, ci ca aceste lucruri se vor intampla in “vremuri de stramtorare”, in primii 49 de ani dupa parerea lui Calvin. Putem sa ne imaginam un templu zidit fara sa fie strazi pe care se ajunge la el, fara case in care sa se locuiasca si fara ziduri “inaltate”care sa protejeze intr-o perioada atat de vexata? I-ar fi lasat Dumnezeu fara putere in vreunul din aceste lucruri?²⁷ In acesti 49 de ani:

1. Evreii “au construit cetatea rebela si rea”. Ezra 2:70–3:1 ne spune ca cetatile erau suficient construite pana in a saptea luna dupa intoarcerea lor (“copiii lui Israel erau in cetatile lor”). Neemia 7:5–73 reprezinta o inregistrare a evenimentelor, etc., cele mai multe dintre acestea fiind cel putin o copie (inclusiv versetul 73) a ceea ce se gaseste in condica genealogica din Neemia 7:5. (Comparati Ezra 2:70–3:1 cu Neemia 7:73). Neemia, in citirea condicii, a gasit ca erau destui oameni si destule case in cetate, asa ca oamenii au tras la sort ca “unul din zece să vină să locuiască la Ierusalim în cetatea sfântă” (Neemia 11:1).

2. Zidurile au fost “inaltate” (“ispravite” in nota marginala in KJV), pe temelia “care in arhitectura Mesopotamiana, aveau grosimea dubla decat cea a actualelor ziduri care erau prevazute pe ele”²⁸ – si toate acestea inainte de cel de-al doilea an al domniei lui Darius. Zidurile nu au fost construite din nou de la distrugerea precedenta (2 Imparati 25:10) in cel de-al 20-lea an al domniei lui Artaxerxes (Neemia 2:1). Neemia 2 se refera la o slujba de “reparare”. “A zidi” in Neemia 2:5 inseamna a construi, a face, a repara (Strong #1129). A se observa ca in Neemia 3 termenul “a zidi” este folosit de peste 20 de ori. Daca zidurile nu ar fi fost construite pana in cel de-al 82 ani dupa Restaurare, atunci ultima data cand zidurile au fost daramate ar fi fost la distrugerea Ierusalimului, care, daca spatiul de 82 de ani ar fi acceptabil, avusese loc cu 132 de ani in urma (2 Imparati 25:10). De ce ar fi, deci, Neemia, dintr-o data trist pentru un eveniment care a avut loc cu atat de mult timp in urma? (Neemia 2:1). Edwin Yamauchi sustine: “In ciuda incercarilor nereusite de a le reconstrui (Ezra 4:6–23), zidurile Ierusalimului, care au fost distruse de Nebucadnetar in 586 [i.Ch.], au ramas in stadiul de ruine pentru aproape un secol si jumatate cand Neemia a sosit in Ierusalim.”²⁹ Acest lucru nu poate fi corect pentru ca in cel de-al 7-lea an al domniei lui Artaxerxes, si nu in cel de-al 20-lea, Ezra a venit in Ierusalim (Ezra 7:8) si i-a multumit lui Dumnezeu pentru mila Sa mare in care le-a dat oamenilor un templu in sens literal, nu simbolic, o reparare in sens literal a devastarii si un zid in sens literal pentru protectie in Ierusalim si Iuda (Ezra 9:9).

3. Evreii locuiau in case acoperite si decorate (NIV= lambrisate),³⁰ in vremea lui Hagai si Zaharia, in timp ce templul a ramas neterminat – vezi sarcasmul lui Hagai din 2:3. Cu referire la ceea ce citim in Neemia 7:4: “casele nu erau zidite”, cu referire la casele din Ierusalim, in cel de-al 20-lea an al domniei lui Artaxerxes, H.G. Williamson³¹ comenteaza ca “Este clar din versetul precedent, ca sa nu mergem mai departe, ca existau cateva case! Nu este nici o indoiala, totusi, ca atunci cand cere contextul, “ayin”, Strong, #369 poate avea intelesul de “nu sunt/erau suficiente”.” Vedeti, de exemplu, Neemia 2:14 unde spune: “nu era loc pe unde sa treaca vita care era sub mine.” Acest lucru spune pur si simplu ca nu era destul spatiu pe unde sa treaca vita.

4. Zidirea templului a fost “isprăvită în ziua a treia a lunii Adar, în al şaselea an al domniei împăratului Dariu.” (Ezra 6:15).

49 de ani sunt sufiecienti pentru ca aceste evenimente sa aibe loc:

1. Din cel dintai an al domniei lui Cir cel Mare pana la moartea sa³² 9 ani (istoria seculara ne ofera cel putin 6 relatari diferitedespre cum si cand a murit).

2. Domnia lui Cambyses (de asemenea nu se stie cu exactitate cum sau cand a murit). 8 ani

3. Pseudo Smerdis (domnia impostorului – ar fi putut fi inclusa in cei 8 ani de domnie ai lui Cambyses). Domnia lui “Smerdis” a durat doar aproximativ 7 luni.³³

4. Darius Hystaspis: Domnia lui a durat pana la intoarcerea lui Neemia din Ierusalim la imparatul Babilonului (Neemia 13:6). In timpul domniei lui zidurile au fost reparate (in cel de-al 20-lea an?). Neemia a petrecut apoi 12 ani ca si guvernator, reformand, construind mai multe case, populand in continuare Ierusalimul, etc. 32 ani

Asadar, daca templul, cetatea, strazile, santurile de apa, casele si zidurile au fost construite in acesti 49 de ani atunci nu ar putea fi nici un “gol” de 82 de ani, si Darius Hystaspis trebuie sa fie Artaxerxes din Ezra 7:1.

Claudius Ptolemeu – produce inca multa “negura de istorie seculara”

Un numar de teorii cronologice “isi agata” convingerile de “carligul” istoriei seculare si de traditiile schimbatoare, in special de lista imparatilor a canonului lui Claudius Ptolemeu. Aceasta lista a imparatilor a fost luata ca o dovada pentru “golul” de aproximativ 80 de ani dintre intoarcerea din robie si inceputul celor 483 de ani din Daniel 9:24–25. Acest Canon este numai o lista a presupusilor imparati alaturi de numarul de ani a domniei fiecaruia. Nu exista nici un indiciu sau ingaduinta pentru orice co-domnie, nici un text explicativ si nici o referinta la vreo inregistrare istorica contemporana a autoritatilor.

Desi stim toate aceste lucruri, “in ciuda faptului ca el [Ptolemeu] este doar un “centralizator” din secolul al doilea, care a scris la aproape 100 de ani dupa Isus Hristos, el este singura noastra autoritate, pentru ca nici un alt sistem nu trece prapastia dintre 747 i.Ch. si 137 d.Ch. [sublinierea autorului].”³⁴

Nu suntem siguri daca este vorba de o identitate gresita a imparatilor persani, unde unul din imparati este acelasi cu celalalt dar sub un alt nume. Aceasi problema exista in egiptologie. Mauro si Anstey sunt de parere ca este posibil ca Artaxerxes din Ezra 7:1, continuand pana la sfarsitul cartii Neemia, sa fie si Longimanus (imparat la o data ulterioara lui Artaxerxes din Ezra 7:1, la care se face referire in istoria seculara ca si Longimanus) si Darius din Ezra 6:14. Episcopul Ussher, referindu-se la Darius Hystaspis (Ahasveros) ca la cel care a pus bir asupra tarii si asupra ostroavelor marii, il citeaza pe Strabo care a spus: “Cel care a promovat pentru prima data platirea birului a fost Darius cel cu brate lungi” (sublinierea autorului).³⁵ Ussher merge mai departe si spune: “Strabo a confundat numele de familie a lui Artaxerxes, nepotulul, si l-a dat bunicului”, dar fara a motiva sau a da referinte despre cum sau de ce. Darius Hystaspis, Artaxerxes din Ezra 7:1, Ahasveros din Estera si Longimanus ar putea fi una si aceeasi persoana.

Infomatiile despre eclipsa s-au bucurat de inalta pretuire in domeniul academic si pe ele s-au bazat in mare parte realizarea cronologiei de catre Ptolemeu. Totusi, asa cum subliniaza Floyd Jones, “Principalul punct de conflict este ca de la eclipsa lunara din 491 i Hr in al 31-lea an al domniei lui Darius, nici o alta eclipsa nu a mai fost inregistrata, care sa ofere informatii lui Ptolemeu pentru verificarea "listei imparatilor" de-a lungul intregii perioade persane tarzii”.³⁴

Cronologia “primita” de la Ptolemeu a fost contestata ocazional, iar “cei care au contestat-o au subliniat puncte slabe in aceasta lucrare, multe dintre ele fiind, intr-o oarecare masura, valide.”³⁰ Desi multe din critici par sa fie astronomice si nu cronologice, ne ramane o indoaiala considerabila daca in Lista Imparatilor a lui Ptolemeu se poate avea incredere. De exemplu, un articol privitor la aceasta carte scris de catre un astronom bine publicat, Profesor Robert Newton, Delictul lui Claudius Ptolemeu, si dezbaterile care au urmat, rezuma ca “se pare ca sunt cateva dovezi care sprijina acuzatile conform carora Claudius Ptolemeu a fost “necinstit” in felul in care a manipulat observatiile sale, fie prin “potrivirea” valorilor sau prin selectarea acelora care se potriveau cel mai bine cu teoria sa.”³⁶ Jones de asemenea ne informeaza ca Robert R. Newton “a declarat ca Ptolemeu a fabricat in mod deliberat observatii astronomice si ca se prea poate ca el sa fi inventat o parte din lista lui cu imparati, desi stia ca ultima parte a listei privitoare la Cambyses si Darius 1 era corecta [sublinierea autorului].”³⁷ Observati ca in perioada de dupa Darius I (Hystaspis) apar problemele si trebuie sa fie atestata.

Perioada persana nu este bine documentata

In ceea ce priveste exagerarea Sir Isaac Newton, unul din cei mai mari oameni de stiinta, “a remarcat ca toate popoarele antice (in special grecii, egiptenii, latinii si asirienii), pentru a li se acorda credibilitate si statut legal, au exagerat cu mult durata scursa de la inceputul lor ca popoare. [Error: Reference source not found]

Mauro³⁸ spune ca perioada imparatiei persane, conform cronologiei primite, este mult mai lunga de 80 ani. El nu gaseste nici un “gol” sau ca Darius Hystaspis si Artaxerxes din Ezra 7:1 sunt unul si acelasi imparat. El continua:

“Lungimea acestei perioade persane este contrazisa (1) de obiceiurile nationale ale Persiei, (2) de obiceiurile nationale ale evreilor, (3) de marturia lui Josephus si (4) de dovezile contradictorii ale evenimentelor autentificate.”

Larry Pierce referitor la “perioada de la caderea Ierusalimului pana la nasterea lui Christos” spune: “Aceasta perioada de istorie este foarte bine documentata de catre multi istorici”.³⁹ Ruth Beechick face urmatoarea replica: “multi oameni au spus despre istoria Egiptului ca era “foarte bine documentata de catre multi istorici”, totusi acum multi carturari spun ca exista o eroare de cateva secole in acea istorie.”⁴⁰

Daca ar fi sa depindem de doveziile contradictorii din istoria seculara si de Canonul lui Ptolemeu, atunci perioada persana nu poate fi numita “bine documentata” chiar daca ar putea fi mai multe informatii contrare de la istorici, liste ale imparatilor, etc.

Daca perioada persana a durat, aproximativ, doar 123 de ani (205 ani din cronologiile primite, minus “golul” de 82 de ani), atunci aceasta ar corespunde celor 483 de ani din Daniel 9:24–25 incepand de la Restaurare (fara “gol” sau spatiu), si sfarsind cu ungerea si botezul lui Christos. Vezi perioadele aproximative de mai jos:

Concluzii

Argumentul cumulativ prezentat mai sus ar trebui sa fie o dovada suficienta ca Darius Hystaspis din Ezra 6:14–15 este acelasi imparat cu Artaxerxes din Ezra 7:1. Trebuie sa tinem minte ca Biblia este singura scriere istorica contemporana pe care o gasim in aceasta perioada, si singura care chiar doreste sa dea informatii cronologice concrete si precise. Din zilele lui Ezra si Neemia pana la nasterea lui Christos, exista confuzie si nesiguranta in arhivele istoriei seculare ca si o consecinta la acceptarea cronologiei nedemne de incredere a lui Ptolemeu.

In ceea ce priveste lungimea perioadei persane si daca Darius din 7:1, aceste probleme vor fi rezolvate doar daca, alaturi de Reformatori, acceptam doctrina biblica sola scriptura (doar Scriptura). Este de o importanta majora ca in alegerea intre astronomii pagani (si astrologi – vezi Faptele Apostolilor 19:13–29 unde cartile “celor care facusera vrajitorii” au fost arse inaintea tuturor oamenilor!) si profetii evrei, sa depindem in cele din urma doar de Cuvantul lui Dumnezeu, care este “o candela pentru picioarele mele si o lumina pe cararea mea” (Psalmii 119:105).