Explore
Also Available in:

Ateism

de
tradus de Armand Ionescu (Centrul De Studii Facerea Lumii)

1. Definiția ateismului

Există o confuzie și o dezbatere despre termenul „ateism” și definiția acestuia. Termenul „ateism” își găsește etimologia în combinația greacă a cuvintelor „a” și „theos”.

Ce înseamnă „ateos” este, ca în orice termen, supus contextului (și poate interpretării personale). Rețineți! Dacă un ateu afirmă: „Eu nu cred în Dumnezeu”, aceasta nu este tehnic o declarație despre existența lui Dumnezeu sau lipsa Acestuia. Înseamnă deci ateos „nici un Dumnezeu”, „fără Dumnezeu”, „lipsa credinței în Dumnezeu” sau „Dumnezeu nu există”?

Creștinii timpurii au fost numiți „atei” deoarece nu credeau în zeii greci sau romani. Cu toate acestea, în timp ce au afirmat inexistența acelor zei, probabil credeau că acești dumnezei erau demoni înșelători despre care credeau că există (1 Corinteni 8: 4-6).

Să luăm în considerare alte cuvinte grecești „derivate”:

  • „Amuzament” – nicio gândire, fără gândire, sau lipsă de gândire, dar înseamnă asta oare că nu există o gândire, că persoana nu se gândește in acel moment, sau că nu este vorba despre o anumită temă, etc.?

  • „Agnostic” – nicio cunoaștere, fără cunoaștere, sau lipsă de cunoaștere, dar înseamnă aceasta oare că nu există cunoaștere sau pur și simplu că nu există nicio cunoaștere cu privire la un anumit subiect sau pur și simplu că există, dar ne lipsește?

În general, după cum este popularizat de către mișcarea Noilor Ateişti, ateii preferă definiția „ateismului” ca fiind „lipsa de credință în dumnezeu/dumnezei”. Astfel, prin aplicarea termenului „ateu” asupra lor înșiși, acești atei nu fac din punct de vedere tehnic o declarație despre existența lui Dumnezeu sau lipsa acestuia.

Această definiție a fost popularizată, cel puțin, de Charles Bradlaugh (circa 1876). Se pare că este preferată pentru a scăpa de dificultatea filosofică de a dovedi negația – Dumnezeu nu există – și pentru a transfera sarcina probei către teist, deoarece teistul face afirmația pozitivă că Dumnezeu există.

Ȋntr-o situație de polemică trebuie să luăm în considerare două atitudini:

  1. Să te întâlnești cu ateii in gândirea lor: dacă vor să definească ateismul ca o simplă lipsă a credinței lui Dumnezeu, să-i lăsați și să continuați discuția.
  2. Ori dându-le perspectiva de a vedea de unde vine poziția lor și unde conduce.

Referindu-se la termenul de mai sus „agnostic„, rețineți că Thomas Henry Huxley a inventat acest termen în anul 1869.1 El a explicat că a avut in vedere două extreme: o extremă este ateul care a afirmat pozitiv neînsuflețirea lui Dumnezeu (pretinzând că Dumnezeu nu există) iar cealaltă extremă au fost teiștii care au afirmat pozitiv existența lui Dumnezeu (pretinzând că știu că Dumnezeu există). Huxley a spus că nu dispune de suficiente dovezi pentru a afirma pozitiv nicio poziție. Astfel, el a inventat un termen pe care l-a văzut ca pe o poziție de mijloc, și anume lipsa cunoașterii pentru a decide în vreun fel (dacă o astfel de cunoaștere există de fapt în afara cunoștințelor sale personale sau poate fi descoperită într-o bună zi este o altă problemă).

După cum vom vedea în continuare, există diferite secte de ateism. Există o mare diferență între ateul prietenos de lângă tine și ateii activiștii. În general, chiar și tipurile de activiști caracterizați de mișcarea Noului Ateu vor defini „ateismul” ca o simplă lipsă de credință în Dumnezeu. Cu toate acestea, este important să menționăm că activismul lor demonstrează că ateismul lor nu este altceva decât o simplă lipsă: este o mișcare anti-„religie”, anti- „credință” și anti- „Dumnezeu”.

1.1 Variații ale ateismului

Ateii pot fi clasificați sub diverse condiții tehnice, precum și sociopolitice sau culturale, care se pot suprapune în funcție de preferințele individului ateu:

  • Ateismul puternic, ateismul pozitiv, ateismul explicit sau ateismul critic: se referă, în general, la cei care afirmă pozitiv inexistența lui Dumnezeu. Unii atei actuali, probabil influențați de efectele dăunătoare ale mișcării Ateismului Nou, cred că această definiție a ateismului este o farsă creată de teiști pentru a face ateii să pară proști. Totuși, aceasta este o definiție tradițională și una găsită în diferite dicționare, enciclopedii, manuale filosofice.2

  • Ateismul slab, ateismul negativ sau ateismul implicit: se referă, în general, la cei care ar pretinde doar că nu au o credință în Dumnezeu. În general, ei pretind că nu cred în Dumnezeu, deoarece existența lui Dumnezeu nu a fost dovedită (sau evidențiată). Poate va fi dovedită în viitor sau poate nu. Această sectă este similară agnosticismului.

  • Ateism militar sau antiteism: se referă, în general, la atei care consideră credința în Dumnezeu ca ignorantă, superstițioasă, periculoasă și încearcă să o elimine sau, cel puțin, să o elimine din sfera publică (public având sens de politică, cultură în general etc.).

Unii ateii susțin că ateismul este o religie3, iar alții au încercat să stabilească religii seculare / civice / ateiste pe care le vom elucida mai jos.

Michael Shermer, redactorul revistei Skeptic, face o distincție între ateul care susține că „nu există Dumnezeu” și non-teistul care pretinde că nu are „nici o credință în Dumnezeu”.4

În ceea ce privește termenii sociopolitici și / sau culturali, aceştia sunt din abundenţă si includ denumiri ca: Brights (Inteligenţii), Freethinkers (Gânditorii liberi), Umaniști, Naturaliști, Rationaliști, Sceptici, Umaniști Seculari și Materialisti.

Unii atei se ceartă în legătură cu terminologia. De exemplu, website-ul „American Atheists” a scris: „Ateii nu sunt „umaniști seculari”, „libertologi”, „raționaliști” sau „culturaliști etici”… Adesea oamenii care sunt atei consideră că este util să se muleze în spatele acestor etichete”.5 In schimb Fundația „Freedom from Religion” susține că termenul „Freethinkers (Gânditorii liberi) include atei, agnostici și raționaliști”.6

2. Ateismul ca idolatrizare a naturii sau neo-păgânismul

Prin „idolatrizarea naturii” și „neopăgânism” mă refer la tendința ateului de a înlocui un sentiment de venerație față de Dumnezeu și de a căuta transcendență prin relaționarea cu Dumnezeu, căutând admirație și transcendență în natură. Această transcendență nu este numai îmbucurătoare, ci mai mult, spun ateii că este mai sfântă decât teismul (credința în Dumnezeu).

Referindu-ne la capacitatea noastră de a „ieși în afara Pământului și de a ne observa pe noi înșine”, așa cum s-a făcut în Voyager 2 (o navă spațială, lansată la 20 august 1977 de NASA), Carl Sagan a declarat:

„A fost o experiență cutremurătoare in tot corpul, excitantă, de creștere a conștiinței și a experienţei. Se spune că astronomia este o experiență smerită și de construire a caracterului”.7

Ȋn primul episod din seria sa televizată intitulată Cosmos, Carl Sagan a început cu afirmaţia:

„Cosmosul este tot ceea ce este sau a fost sau va fi vreodată. Firavele noastre contemplații asupra Cosmosului ne-au emoționat – am simțit o furnicătură pe şira spinării, o vibraţie în voce, o senzație slabă, ca o amintire îndepărtată, de cădere de la înălțime. Știm că ne apropiem de cele mai mareţe mistere.”

Presupunând că există o realitate fără de Dumnezeu, rămâne un mister de ce ateii caută experiențe transcendente (în afara realității și lumii lor).

Michael Shermer a declarat că studiul său asupra evoluției a fost „mult mai luminos și transcendental, spiritual, decât orice am experimentat în șapte ani de a fi un creștin nou născut”.8

Michael Shermer a făcut referire la „partea spirituală a științei”, pe care el o numea „știinsualitate” (trad.lui sciensuality):

„Dacă religia și spiritualitatea ar trebui să genereze uimire și smerenie față de Creator, ce ar putea fi mai minunat și mai simplu (smerit) decât spațiul adânc descoperit de Hubble și de către cosmologi și de timpul vast descoperit de către Darwin și de evoluționiști? Darwin contează pentru că evoluția contează. Evoluția contează pentru că știința contează. Și știința contează pentru că este povestea cea mai importantă a epocii noastre, o saga epică despre cine suntem, de unde am venit și unde mergem.”9

Michael Ruse, profesor de filosofie la Universitatea din Guelph, evoluționist ardent și, cu siguranță, un fost creștin care a susținut Uniunea Americană a Libertăţilor Civile (American Civil Liberties Union) împotriva proiectului de „tratare echilibrată” (a creaţionismului și evoluționismului în școli) din SUA, a scris:

“Evoluția este promovată de practicienii săi ca fiind mai mult decât o simplă știință. Evoluția este promulgată ca o ideologie, o religie seculară – o alternativă deplină la creștinism, cu sens și moralitate … Acest lucru era valabil pentru evoluție la început și este adevărat și astăzi…

„Ca reformator social, Huxley, cunoscut în ziare ca „Papa Huxley”, a fost hotărât să găsească un substitut al creștinismului. Evoluționismul, cu accentul pe legea neîntreruptă – care ar putea fi folosită pentru a reflecta mesajele de progres social – a fost candidatul perfect. Viața este ȋntr-o continuă în mișcare în sus…

„Într-adevăr, recunoscând că o religie bună are nevoie de un mesaj moral, precum și de o istorie și promisiunea unei recompense viitoare, Huxley s-a întors din ce în ce mai mult de la Darwin (care nu era foarte bun în furnizarea acestor lucruri) spre un alt evoluționist englez. Herbert Spencer – fost scriitor prolific și un filosof foarte popular în rândul maselor, avea aceeași viziune ca a lui Huxley, privind evoluționismul ca metafizică, mai degrabă decât ca o știință propriu-zisă.

„Evoluționismul are acum propriul vizionar mistic, este vorba de Sfântul Ioan al Crucii (sfant spaniol romano-catolic din sec. XVI sau San Juan de la Cruz). Edward O. Wilson, entomologul și sociobiologul de la Harvard, ne spune că acum avem o „mitologie alternativă” pentru a învinge religia tradițională… Dacă oamenii doresc să facă o religie din evoluționism, atunci asta e treaba lor… Important este să recunoaștem când oamenii depășesc bariera strictă a științei, trecând la revendicări morale și sociale, gândindu-se la teoria lor ca la una holistică (atot-cuprinzătoare)”.10

Adresându-se unui ateu coleg pe nume Jonathan Miller, Richard Dawkins a declarat:

„Probabil că tu și cu mine avem… sentimente care ar putea fi foarte asemănătoare cu un fel de minune mistică atunci când contemplăm stelele, atunci când contemplăm galaxiile, atunci când contemplăm viața, întinderea imensă a timpului geologic. Experimentez și mă aștept să experimentezi sentimente interioare care sună destul de mult ca un…, ceea ce simt misticii și ei numesc Dumnezeu. Dacă și eu am fost numit o persoană foarte religioasă din acest motiv – dacă sunt numită persoană religioasă, atunci răspunsul meu este: „Ei bine, te joci cu cuvinte”, pentru că ceea ce crede marea majoritate a oamenilor prin religie este ceva cu totul diferit de acest tip de experiență transcendentă, mistică […]

„Sensul transcendent, sensul mistic transcendent, pentru oamenii religioși și non-religioși este ceva foarte diferit. În acest sens, probabil că sunt o persoană religioasă. Probabil că și tu ești o persoană religioasă. Dar asta nu înseamnă că noi credem că există o ființă supranaturală care interferează cu lumea, care face orice, care manipulează orice, sau apropo, căreia merită să te rogi sau să ceri iertare păcatelor, etc. […]”

„Prefer să folosesc cuvinte precum religia și Dumnezeu, în modul în care marea majoritatea oamenilor din lume le-ar înțelege și să rezerv un alt fel de limbaj pentru sentimentul pe care îl împărtășim cu un cleric […] simț al miracolului pe care îl obți ca om de știință contemplând cosmosul sau contemplarea mitocondriilor ce este de fapt mult mai mare decât orice veți obține prin contemplarea obiectelor tradiționale ale misticismului religios.11 [punctele de suspensie apar în transcrierea originală, care denotă modul greoi în care Richard Dawkins vorbeste]

Richard Dawkins a declarat in publicatia Is Science a Religion?:

„Știința are unele virtuți ale religiei… Toate marile religii au un loc de uimire, pentru o viziune extatică la minunea și frumusețea creației. Și tocmai acest sentiment de tremurături pe șira spinarii, o adorare adâncă – aproape de închinare – această inundare a pieptului cu o minune extatică, poate fi oferită de știința modernă. Și face acest lucru dincolo de cele mai sălbatice vise ale sfinților și misticilor…

„Știința poate oferi o viziune a vieții și a universului, care, după cum am remarcat deja, pentru că modestia inspirației poetice depășește cu mult orice credințe reciproc contradictorii și tradiții dezamăgitoare recente ale religiilor lumii…

“Universul în ansamblu nu ar putea fi altfel decât indiferent față de Hristos, nașterea lui, patimile lui și moartea lui… Vreau să mă întorc acum la acuzația că știința este doar o credință. Versiunea mai excesivă a acestei acuzații – și cea pe care o întâlnesc deseori atât ca un om de știință, cât și ca un raționalist – este o acuzație de zelotism și bigotism în oamenii de știință, acuzații la fel de mari ca și cele găsite în oamenii religioși. Uneori poate fi un pic de dreptate în această acuzație; dar ca niște bigoți zeloși, noi oamenii de știință suntem doar amatori in acest joc. Suntem mulțumiți să ne contrazicem cu cei care nu sunt de acord cu noi. Noi nu-i ucidem.”

Stephen S. Hall, a declarat în cartea Darwin’s Rottweiler Sir Richard Dawkins: Evolution’s Fiercest Champion, Far Too Fierce:

„Religia Einsteiniană este un fel de spiritualitate care nu este supernaturală… Și asta nu înseamnă că este într-un fel mai prejos decât religia supranaturală. Dimpotrivă… Einstein era neclintit în a respinge toate ideile unui zeu personal. Este ceva mai mare, ceva mai grandios, ceva la care cred că orice om de știință poate adera, inclusiv acei oameni de știință pe care i-aș numi ateiști. Einstein, în termenii mei, a fost ateu, deși Einstein, desigur, a fost foarte mândru de folosirea cuvântului Dumnezeu. Când Einstein folosea cuvântul Dumnezeu, îl folosea ca o metaforă. Când a spus lucruri precum „Dumnezeu este delicat, dar nu este malițios” sau „El nu joacă zaruri”, sau „A avut Dumnezeu o contribuție în crearea universului”? Ceea ce a vrut să spună el a fost că hazardul nu se află în inima tuturor lucrurilor. Ar putea universul să fie altfel decât este? Einstein a ales să folosească cuvântul Dumnezeu pentru a formula astfel de întrebări profunde și adânci. Asta mi se pare ca este partea bună a religiei la care putem adera cu toții&hellip

„Ceea ce nu pot înțelege este motivul pentru care este normal să arătăm respect oamenilor de știință buni, chiar și oamenilor de știință mari, care în același timp cred într-un Dumnezeu care face lucruri precum ascultarea rugăciunilor noastre, iertarea păcatelor, face miracole ieftine… care probabil se împotrivește la tot ceea ce zeul fizicianului, cosmologul divin, a înființat atunci când și-a înființat marile legi ale naturii. Deci nu înțeleg un om de știință care spune: „Sunt romano-catolic” sau „eu sunt baptist” …

„Presupun că speranța mea ar fi că știința – cea mai bună știință, tipul de știință care se apropie de cea mai bună religie, spiritualitatea Einsteiniană despre care vorbeam – este atât de provocatoare, atât de interesantă, încât ar trebui să îi încânte pe toţi…

„Avem ceva mult mai bun de oferit … De ce noi, liber-cugetători seculariști, nu intrăm pe aceeași piață… pentru a vinde ceea ce trebuie să vindem? Pentru că in final este un produs mult mai bun și tot ce trebuie să facem este să ne perfecționăm vânzările până la nivelul pe care ei îl fac deja.”

Astfel de sentimente par a fi împlinirea referinței apostolului Pavel la Epistola catre Romani Cap 1,18-28:

“Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer peste toată fărădelegea şi peste toată nedreptatea oamenilor care ţin nedreptatea drept adevăr. Pentru că ceea ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu este cunoscut de către ei; fiindcă Dumnezeu le-a arătat lor. Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii, înţelegându-se din făpturi, adică veşnica Lui putere şi dumnezeire, aşa ca ei să fie fără cuvânt de apărare, pentru că, cunoscând pe Dumnezeu, nu L-au slăvit ca pe Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au rătăcit în gândurile lor şi inima lor cea nesocotită s-a întunecat.

Zicând că sunt înţelepţi, au ajuns nebuni. Şi au schimbat slava lui Dumnezeu Celui nestricăcios cu asemănarea chipului omului celui stricăcios şi al păsărilor şi al celor cu patru picioare şi al târâtoarelor. De aceea Dumnezeu i-a dat necurăţiei, după poftele inimilor lor, ca să-şi pângărească trupurile lor între ei, ca unii care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-au închinat şi au slujit făpturii, în locul Făcătorului, Care este binecuvântat în veci, amin!

Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci şi femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii; Asemenea şi bărbaţii lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeieşti, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi, săvârşind ruşinea şi luând cu ei răsplata cuvenită rătăcirii lor. Şi precum n-au încercat să aibă pe Dumnezeu în cunoştinţă, aşa şi Dumnezeu i-a lăsat la mintea lor fără judecată, să facă cele ce nu se cuvine.”

Note și referințe

  1. Dexonline.ro despre agnosticism. Înapoi la text.
  2. The Academic American Encyclopedia, The Random House Encyclopedia,1977, The Cambridge Dictionary of Philosophy ,1995, The Oxford Companion to Philosophy, 1995, The Dictionary of Philosophy, Thomas Mautner, Editor,1996, The World Book Encyclopedia, 1991, The Encyclopedia of Philosophy, 1967, The Encyclopedia of Religion, 1987, The Encyclopedia of Religion and Ethics Vol II, Funk and Wagnall’s New Encyclopedia Vol I, Webster’s New World Large Print Dictionary, et al. Vezi de asemena Atheism is more rational? Înapoi la text.
  3. Michael Newdow a afirmat acest fapt in timpul unui interviu in emisiunea The Pulse, 12 Iulie, 2002. Înapoi la text.
  4. Shermer, Michael, How We Believe (W.H. Freeman and Company), 1999, pp. 257–258. Înapoi la text.
  5. American Atheists, Webmaster: Atheism—What It Is, and What It Isn’t. Înapoi la text.
  6. Freedom From Religion Foundation, Inc., Nontract #11 What Is A Freethinker? Înapoi la text.
  7. Head, Tom (ed.), Conversations with Carl Sagan (Literary Conversations) (Univ. Press of Mississippi), 2006, p. 77. Înapoi la text.
  8. Numele filmului video este, “Kent Hovind Schools Dr. Mike Shermer”. Înapoi la text.
  9. In timpul dezbaterii cu Jonathan Wells, numită, Why Darwin Matters, CATO Institute 2006. Înapoi la text.
  10. Ruse, Michael, How Evolution became a religion—Creationists correct?: Darwinians wrongly mix science with morality, politics, National Post, 13 May, 2000. Înapoi la text.
  11. The Atheism Tapes, Part 4: Richard Dawkins and Jonathan Miller. Înapoi la text.