Cele 6 zile ale Creației au avut fiecare câte 24 de ore

de David Catchpoole și Jonathan Sarfati
tradus de Claudiu Balan (Centrul De Studii Facerea Lumii)

Un argument adus adesea de oamenii¹ care se îndoiesc că Dumnezeu a creat lumea în șase zile obișnuite de rotație a pământului este că „ziua” poate însemna o perioadă de timp mai lungă de 24 de ore, adică o zi non-literală.

„În ziua tatălui meu…”, spun ei, și indică și pasaje din Biblie, precum Facerea 2:4—„ ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul şi pământul.”. De asemenea, s-ar putea referi la Numerii 7:10—„în ziua miruirii lui”—care se referă la cele doisprezece zile de sacrificiu la sfințirea templului.²(toate versetele în limba engleză sunt din varianta KJV³) „Vezi?”, Susțin ei, „în acele cazuri „zi” nu înseamnă o zi de 24 de ore, ci se referă clar la o perioadă prelungită, mai lungă decât o zi.”

Cu privire la acest aspect, au absolut dreptate. „Ziua” poate însemna uneori altceva decât o zi de 24 de ore. Se poate referi într-adevăr la o perioadă mai lungă de 24 de ore, după cum spun și ei. Uneori ziua este mai scurtă decât 24 de ore, adică referindu-ne doar la orele de zi-lumină. Dar de multe ori „zi” înseamnă o zi obișnuită de 24 de ore și contextul este cel care determină acest lucru.

De exemplu, luați în considerare cele trei apariții ale cuvântului „zi” în următoarea propoziție:

În ziua tatălui meu, a fost nevoie de șase zilepentru a conduce o mașină în această mare țară a noastră, conducând doar în timpul zilei.

Flickr.com/xJason.Rogersx

Prima instanță a cuvântului „zi”—„În ziua tatălui meu…”—este o perioadă nedeterminată mailungă de 24 de ore, cel mai adesea referindu-se la perioada sau epoca în care „tatăl meu” a trăit.

A treia apariție a cuvântului „zi”, în încheierea propoziției—„conduce doar în timpul zilei”—este operioadă limitată doar la orele de zi, adică în timpul zilei.

Dar a doua apariție a cuvântului „zi” din afirmația de mai sus—„a durat șase zile”—se referăinevitabil la o perioadă de 24 de ore. Cheia contextuală pentru aceasta este numărul careprecede cuvântul „zi” aici. „Șase zile” înseamnă șase zile. Șase zile obișnuite de rotație apământului. Iar informațiile ulterioare: „conducând doar în timpul zilei” sunt o confirmaresuplimentară—dacă este nevoie.

Întorcându-ne acum atenția asupra relatării biblice a creației, să examinăm contextul zilelorFacerii în lumina principiilor prezentate mai sus. Am ales în mod intenționat să cităm din KJV,întrucât toate cele trei contexte ale cuvântului englezesc „day” sunt, de asemenea, dovezi.

„Ziua” din referatul Facerii

Cuvântul „ziuă” din Facerea 1 apare prima dată în versetul 5, unde este folosit de două ori:

„Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă, iar întunericul l-a numit noapte. Şi a fost seară şi a fostdimineaţă: ziua întâi.”

Contextul arată clar că prima apariție a cuvântului „ziuă” („Lumina a numit-o Dumnezeu ziuă”)se referă la perioadă de zi lumină. Următoarea apariție este cu un număr, „ziua întâi”. Aceastaeste o zi obișnuită—iar celelalte informații despre „seară” și „dimineață” sunt o confirmaresuplimentară—dacă este nevoie. De fapt, „Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua întâi” este oafirmație definitorie. (Consultați caseta de mai jos: „Prima zi” / „O zi”.) Definește „ziua”evreiască (seara-apoi dimineața)—de ex. așa cum se vede în graba de a lua trupul lui Iisus depe cruce înainte de apusul soarelui, începerea Sabatului (Ioan 19:31, cf. Deuteronom 21:22–23 / Galateni 3:13).

„Seara… dimineața… prima zi”. În mod similar, acest model de seară-dimineață-număr-zieste, de asemenea, evident pentru Ziua 2 a Creației în Facerea 1 (v. 8):

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a doua.

Și pentru ziua a 3-a, de asemenea, zi-dimineață-număr-zi (v. 13):

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a treia.

Și din nou pentru Zilele 4, 5 și 6:

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a patra. (v. 19)

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a cincea. (v. 23)

Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea. (v. 31)

Repetarea atentă a acestui model de seară-dimineață-număr-zi pentru toate cele șase zile din Săptămâna Creației nu lasă loc de îndoială că cele șase zile sunt zile obișnuite de rotație apământului.

Iar referințele la „ziua a șaptea” (Facerea 2:2–3), fiind zi cu număr, înseamnă, de asemenea, căZiua 7 a fost și ea o zi obișnuită de rotație a pământului. ⁴

Flickr.com/Ian B-M

Deci, vedem că referatul Săptămânii Creației folosește „ziuă” pentru a exprima „zi-lumină”, adicămai puțin de o zi de 24 de ore (Facerea 1: 5a, de asemenea, vv. 14a, 16,18); și în alte cazuri,înseamnă o rotație obișnuită a pământului de 24 de ore (Facerea 1: 5b,8,13,19,23,31, 2:2,3); și, în sfârșit, în Facerea 2:4, vedem „ziua” în conformitate cu utilizarea din expresia „în ziuatatălui meu”, adică o perioadă mai mare de 24 de ore:

Iată obârşia cerului şi a pământului de la facerea lor, din ziua când Domnul Dumnezeu a făcutcerul şi pământul.

Este cu siguranță evident că „ziua” aici în Facerea 2:4 nu se poate referi la o zi literală de 24 deore, deoarece referatul până în acest moment a lămurit că au existat șase zile (literale) ale Creației. Deci, vedem că chiar și atunci când luăm în considerare doar redarea în limba engleză, contextul este evident dacă „day” se referă la o zi de rotire a Pământului, o zi sau o perioadă mailungă de 24 de ore.

Dar atunci când avem în vedere ebraica originală, vedem în plus că există un context gramaticalcomplet diferit în Facerea 2:4 Spre deosebire de modul în care יום (yôm-zi) este folosit în Facere 1:1–2:3 unde este un substantiv singular, absolut „zi”, în Facerea 2:4 este un substantivsingular, construit „ziua” așa cum este prefixat de ב (b^ə) astfel ביום (b^əyôm). (Pentru mai multedetalii, vezi Does Genesis 2:4 refute literal creation days?)⁵ Aceasta este adesea o expresieidiomatică (un cuvânt mai precis decât „figurat”) pentru „când”.

De aici acele versiuni în limbaengleză, cum ar fi NIV⁶ , care traduc b^əyôm în Facerea 2:4⁷ cu cuvântul: „când”, oglindind cuexactitate sensul ebraic. De fapt, unii savanți ebraici descriu expresia „din ziua când” caretraduce pe b^əyôm din Facerea 2:4 ca fiind o „traducere greșită” ⁸

Un „text-dovadă” definitiv pentru creația de 6 zile: Ieșirea 20:8–11

Pe lângă faptul că folosesc argumentul „în ziua tatălui meu” în mod defectuos, oamenii care seîmpotrivesc creației obișnuite de șase zile citează adesea versetul 2 Petru 3:8„… o singură zi, înaintea Domnului, este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o zi.“ Aceștia încearcă să argumenteze faptul că săptămânile creației ar fi putut fi „zilele lui Dumnezeu” nedeterminate. Dar din context, este clar că 2 Petru 3:8 nu are nicio legătură cu zilele creației.(Mai degrabă, este vorba despre a doua venire a lui Hristos.) De asemenea, aceasta nu defineșteo „zi”, deoarece nu spune că o zi este o mie de ani, ci mai degrabă o zi este ca o mie de ani.Învăță că Dumnezeu nu este legat de timp așa cum suntem noi (pentru că El este Creatorultimpului în sine). Pentru Creatorul etern al timpului, o perioadă scurtă de timp și o lungăperioadă de timp pot fi identice. Petru se referă probabil la Psalmul 90:4, care exprimă aceeașiidee: „Că o mie de ani înaintea ochilor Tăi sunt ca ziua de ieri, care a trecut şi ca straja nopţii.” Dacă o „zi” ar fi într-adevăr o mie de ani, atunci la fel am putea spune și de cele trei ore de„veghe”! (Matei 14:25). Pentru mai multe detalii consultați 2 Peter 3:8—“one day is like athousand years” și “The days were ‘God’s days’ not ‘man’s days’”.

Totuși, cel mai eficient și definitiv „text-dovadă” pentru crearea obișnuită de 6 zile este Iesirea 20:8–11 (a 4-a poruncă). Cu siguranță mulți susținători ai zilelor „nedeterminate” ale Faceriisunt adesea surprinși atunci când li se arată acest text (ca și cum l-ar vedea pentru prima dată):

„Adu-ți aminte de ziua odihnei, ca s’o sfințești. Șase zile să lucrezi; în ele fă-ți toate treburile, darziua a șaptea este odihna Domnului, Dumnezeului tău; în ea să nu faci nici o muncă, nici tu, nicifiul tău, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tău, nici asinul tău, nici orice dobitocal tău, nici străinul ce poposește la tine, fiindcă’n șase zile a făcut Domnul cerul și pământul,marea și toate cele ce sunt într’însele, iar în ziua a șaptea S’a odihnit. De aceea a binecuvântatDumnezeu ziua a șaptea și a sfințit-o.”

În acest pasaj, este explicit că cele șase zile de creație au fost aceleași tipuri de „zile” ca celeșase zile pentru munca umană aici pe Pământ. Nu au fost „zile ale lui Dumnezeu” sau zilemarțiene sau zile venusiene.⁹ Venus, Marte, stelele și celelalte planete nici nu au existat până înziua a 4-a—planeta „Pământ” este menționată în mod specific în Facerea 1:1,2. Zilele creației înFacerea și în Iesirea 20:8–11 sunt zile ale Pământului. Universul a fost creat în șase zileconsecutive, zile cu lungime normală pe Pământ, la fel ca cele din săptămâna de lucru de șasezile definită de Dumnezeu în Iesirea 20:8–11 (și 31:17).

Cu câteva zile înainte de Soare

Unii oameni care susțin un pământ vechi spun că Zilele 1-3 nu ar fi putut fi literalmente zile,deoarece soarele nu a fost decât în ziua a 4-a. Ei spun că, deoarece soarele este necesar pentruciclul zi-noapte, niciuna din zilele creației nu este literală.

Cu toate acestea, acest argument este respins cu ușurință. Iată un extras din „“Six days? Really?”—capitolul 2 al cărții „The Creation Answers Book:”:

Soarele nu a fost creat până în ziua a 4-a, deci cum au putut fi primele trei zile, zile obișnuite?

Facerii luminii înainte de soare a fost remarcată de sfinții părinții ai Bisericii timpurii dar și dereformatorii de mai târziu, fără nicio problemă, dar unii o remarcă astăzi, ca și cum creaționistiinu s-ar fi gândit niciodată la asta. De exemplu. în 180 d.Hr., Teofil din Antiohia a remarcat căeste o prostie să te închini la soare, deoarece Dumnezeu a făcut plantele înainte de soare, iar Sfântul Vasile a spus la fel [în secolul al IV-lea].¹⁰

Cea mai de bază definiție a unei zile este „timpul necesar ca Pământul să facă o rotație completăpe axa sa”. Tot ce avem nevoie pentru o zi este pământul care se rotește. Pentru a demarca ziuacu seara și dimineața, atunci avem nevoie de o sursă direcțională de lumină, astfel încâtpământul rotativ să provoace ciclul de noapte și de zi descris pentru fiecare zi în Facerea 1). Bibliaspune că în ultima parte a primei zile, după perioada întunericului (Facerea 1:1–2), Dumnezeu aspus: „Să fie lumină” și a fost lumină (v. 3). Deci avem o sursă de lumină și un Pământ rotitor șiavem zile care se întâmplă: și a fost seară și a fost dimineață, zi una.

Cei care pretind că primele zile ar fi trebuit să aibă o lungime diferită trebuie să presupună căDumnezeu a schimbat viteza de rotație a pământului pe axa sa, când a creat lumina mare capurtători de lumină (Facerea 1:14), ceea ce este puțin probabil.

Scriptura nu indică faptul că zilele au fost diferite: aceeași formulă se aplică pentru Zilele 2 și 3ca și pentru Zilele 4 și 5 (a fost seară și a fost dimineață, a doua/a treia/a patra/a cincea zi).

sxc.hu/lupy2002

Doar 3 zile, fără „ani”, înainte de ziua a 4-a

În ziua întâi a săptămânii Creației, Dumnezeu creează lumină, apoi separă lumina (ziua) deîntuneric (noaptea)—Facerea 1:3–5. Dar din ziua a 4-a, Dumnezeu instituie soarele și lunapentru a separa („împărți”) ziua de noapte—Facerea 1:14–18:

„Şi a zis Dumnezeu: „Să fie luminători pe tăria cerului, ca să lumineze pe pământ, să despartăziua de noapte şi să fie semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii, și să slujească dreptluminători pe tăria cerului, ca să lumineze pământul. Şi a fost aşa. A făcut Dumnezeu cei doiluminători mari: luminătorul cel mai mare pentru cârmuirea zilei şi luminătorul cel mai micpentru cârmuirea nopţii, şi stelele. Şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului, ca să luminezepământul, să cârmuiască ziua şi noaptea şi să despartă lumina de întuneric. Şi a văzutDumnezeu că este bine.”

Rețineți că soarele și luna trebuie să funcționeze nu numai ca „lumini”, ci și ca „semne ca sădeosebească anotimpurile, zilele şi anii” (Facerea 1:14b). Încă o dată în referatul facerii avem„zile” obișnuite care înseamnă zile obișnuite—ar fi fără sens ca cineva să traducă acest verset cu„semne ca să deosebească anotimpurile, zilele şi anii geologici”. Deci, din ziua a 4-a, o rotație aPământului pe axa sa în raport cu soarele este egală cu o zi (vezi în raport cu sursa de luminăinterimară anterioară pe care Dumnezeu a oferit-o în zilele 1-3) și o orbită în jurul soarelui esteegală cu un an. Încă de la începutul universului, Pământul a orbitat soarele de aproximativ 6.000 de ori (vezi How does the Bible teach 6,000 years? și răspunsurile date criticilor acestuiarticol: 6,000 years of biblical history: Questions and answers), este o cronologie de mii de ani,nu de milioane, pe care și Iisus însuși o afirma (vezi….)Așadar, orice apelare la argumentul „În ziua tatălui meu…” (argumente pentru un pământ vechi)nu au nicio justificare scripturistică.

„Ziua Întâi” / „O zi”

În traducerea versetului din Facere 1:5 din limba ebraică originală, majoritatea versiunilor înengleză ale Bibliei se potrivesc cu KJV spunând „ziua întâi”. O excepție este NASB¹¹ , care spune:

„Și a fost seară și a fost dimineață, o zi”.

Care dintre aceste redări englezești—„ziua întâi” sau „o zi”—oglindesc îndeaproape textulebraic?

Numerele cardinale versus cele ordinale în ebraica originală dinFacere cap. 1

Numerele pentru zilele 2–6 din referatul Săptămânii Creației din cartea Facerii au forma ebraică aunui număr ordinal,^12,13—adică. zilele sunt numerotate a doua (שני shenî), a treia (שלשיי shlîshî), apatra (רביעי rveiyi), a cincea (חמישי chamîshî) și a șasea (ששי shishî).

Dar există o diferență cheie cu Ziua 1 a Săptămânii Creației. Acest lucru se datorează faptului că Facere 1:5 în ebraică nu spune „ziua întâi” (care ar fi יום ראשון yôm ri´shon)—adică zi cu numărordinal—dar în schimb este „o zi”, (יום אחד yôm echad)—adică zi cu număr cardinal. Acesta esteprimul moment din istoria înregistrată în care cineva a rostit cuvântul „zi” cu un număr—astfelîncât redarea numărului cardinal în NASB este corectă.

Rețineți că o zi poate fi doar „prima” dacă mai sunt și alte zile. La începutul Săptămânii Creației,nu a fost decât acea zi. De asemenea, Dumnezeu însuși în Facere 1:5 definește ce este o zi: unciclu de întuneric (noapte) și lumină (în timpul zilei), „a fost seară și a fost dimineață, o zi”. Orotație a pământului este egală cu o zi. Întreaga creație s-a finalizat în timpul necesar pentru capământul să se rotească doar de șase ori. Șase zile obișnuite de rotație a pământului.¹⁴

Sfântul Vasile cel Mare (329-379 d.Hr.) a arătat acest lucru cu mult timp în urmă într-o omilie la cele 6zile ale creației: “

Pentru ce n-a spus: “ziua întâia” ci: “zi una”? Doar era firesc să onumească: “ziua întâi”, că avea să-i adauge ziua a doua, a treia, a patra, pentru că era înfruntea celor care vin după ea.A spus “una”, sau pentru că voia să determine măsura zilei și a nopții, unind timpul zilei și alnopții, ca să se plinească durata celor douăzeci și patru de ore ale unei zile care cuprindenegreșit și ziua și noaptea, încât chiar dacă din princina schimbărilor mersului soarelui seîntâmplă ca o zi să aibă mai multe ore ca cealaltă, totuși durata celor două, a zilei și a nopții, săse înscrie în timpul destinat lor; ca și cum Moisi ar fi spus: “zi una” este durata unei zile, măsuracelor douăzeci și patru de ore.Sau pentru că învârtirea cerului de la un semn până la același semn se face într-o singură zi,încât ori de câte ori este seară și dimineață în lume, potrivit învârtirii soarelui, această învârtirenu se face în mai mult timp, ci atât cât se împlinește durata unei zile; ¹⁵