Șase zile sau miliarde de ani… Contează?

de Paul Taylor și Mark Van Bebber
tradus de Cristian Monea (Centrul De Studii Facerea Lumii)

În calitate de creștini, înțelegeți clar de ce creaționiștii susțin că pământul vechi de miliarde de ani este incompatibil cu Biblia? Majoritatea creștinilor nu înțeleg. Cu toate acestea, există mari probleme teologice cu poziții care resping creația literală în șase zile din Facerea 1–2.

Respingerea paradisului și a Potopului global

Teoriile pământului vechi, cum ar fi evoluționismul, evoluționismul teist și creaționismul progresist, resping existența unui paradis inițial—o lume în care toate animalele de pe pământ și toate păsările din aer conviețuiau în mod pașnic ca erbivore. Mai degrabă, susținătorii pământului vechi învață că moartea a condus planeta încă de la început.

Este bine cunoscut faptul că miliarde de animale moarte sunt conservate în straturi depuse de apă de-a lungul planetei noastre. Cu toate acestea, majoritatea susținătorilor pământului vechi neagă existența catastrofei Potopului global. În cel mai bun caz, acceptă un potop local cu o semnificație geologică mică. Ei susțin că fosilele sunt dovezi ale multor decese separate, de-a lungul a sute de milioane de ani.

Dacă acest punct de vedere asupra istoriei ar fi adevărat, Evanghelia ar fi tăiată de la rădăcini. De ce?

Ce spune Biblia?

Biblia ne învață că Dumnezeu a creat un rai. Adam și Eva au corupt raiul rapid prin păcat. Pedeapsa a fost moartea. Drept urmare, păcatul, suferința și moartea au venit asupra lui Adam și asupra întregii lumi pe care o conducea (Romani 5:12–17). Prima vărsare de sânge a avut loc când Dumnezeu a ucis animalele pentru a le oferi lui Adam și Eva posibilitatea de a-și acoperi pielea. Acesta a simbolizat planul Său de a muri mai târziu ca jertfă pentru păcat, în persoana lui Iisus Hristos, pentru a ne acoperi păcatele pentru totdeauna și pentru a cuceri moartea pentru totdeauna.

Biblia ne învață că Dumnezeu va restaura, în cele din urmă, raiul (Cerul Nou și Pământul Nou). Moartea și lacrimile nu vor mai fi. Mieii se vor culca din nou în pace cu leii.

Cu toate acestea, dacă scenariile de miliarde de ani ar fi adevărate, atunci moartea, boala și suferința nu ar fi nimic nou sau special rezultat din păcatul lui Adam și Eva. Ei ar fi doar ordinea naturală a lucrurilor de la începutul timpului. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte din condiția actuală, relativ mizerabilă a lumii noastre naturale, nu ar fi rezultat într-adevăr din evenimentele care au urmat după păcatul lui Adam. Boala, moartea și tragedia ar fi fost proiectate în ordinea naturală a lucrurilor de la început.

Boala și moartea înaintea păcatului adamic?

Susține Biblia această gândire? Cu siguranță, nu! Întregul scop al vieții și al morții lui Hristos se bazează pe existența inițială a unui paradis literal fără păcat, cu Adam și Eva adevărați, care nu au ascultat de Dumnezeu și s-au ales în urma judecății cu durere, regret și moarte. Fără păcatul adamic și acele circumstanțe literale, scopul logic al Mântuitorului se destramă.

Confundând caracterul lui Dumnezeu

Începând cu ‚big bang-ul’, creaționiștii progresiști împletesc o poveste care ilustrează faptul că Dumnezeu a folosit miliarde de ani pentru a crea universul și a dezvolta noi specii de animale. În loc să formeze o planetă paradis pentru ele, El creează, în mod inexplicabil, o lume plină de vulcani care fumegă și explodează, de stele care explodează și de impacturi îngrozitoare ale asteroizilor și meteoriților, care uneori distrug populații întregi. În loc să fie erbivore pașnice, animalele caută agresiv și ucid alte viețuitoare pentru hrană. Înainte de crearea omului, lumea animală a pământului este supusă cutremurelor violente, inundațiilor letale, uraganelor mortale, extincțiilor masive, prădătorilor vicioși și molimelor.

În această concepție de ‚creație progresivă’, Creatorul nu alege să facă cât mai scurtă posibil această scenă brutală și dezgustătoare; mai degrabă, se presupune că ea se prelungește cu milioane sau chiar miliarde de ani înainte de crearea omului. S-ar putea să vă întrebați, pe bună dreptate, în ce scop se fac toate acestea? Susținătorii pământului vechi nu au oferit niciodată o explicație satisfăcătoare.

Ce lucru oribil de care unii creștini îl acuză în mod greșit pe Dumnezeu! Ce mod crud, sadic, urât de a produce lumea animală pentru Adam.

Dragă creștinule, este vital să înțelegem că adevărata natură a Creatorului nostru este absolut incompatibilă cu astfel de teorii. El vede chiar și căderea vrabiei. Hristos a plâns de suferința adusă de moartea lui Lazăr. Lumea noastră suferă deoarece este „ruptă” din cauza păcatului, nu pentru că a fost creată astfel.

Existența Creatorului și Cuvântul Său sunt susținute minunat de o știință bună și de o teologie corectă.

(Copyright Films for Christ, 2628 West Birchwood Circle, Mesa, Arizona 85202, USA. Used with permission.)

PAUL S. TAYLOR, B.S.,
is a writer, film director, researcher and photographer. He is production director of Films for Christ in Mesa, Arizona, which specializes in creationist motion pictures.

MARK VAN BEBBER, B.A., M.Div.,
has degrees in biblical studies and theology, and has served part-time on the faculty at Arizona College of the Bible. He is director of ministry outreach and customer relations for Films for Christ.