Explore
Also Available in:

Cromozomul Y Adam

de
tradus de Cristian Monea (Centrul De Studii Facerea Lumii)

ADN-ul mitocondrial este moștenit de la mamă, prin intermediul celulei ou, și a fost urmărit pentru variațiile prezente în populația umană la nivel mondial, în încercarea de a determina originea genetică și locația geografică de origine a omului.1 În urma acestei abordări a apărut ideea ‘Evei africane’- ipoteza conform căreia toți oamenii au avut o mamă, în Africa, și la un moment atât de recent încât i-a surprins pe cei mai mulți evoluționiști. Maryellen Ruvulo, folosind ipoteza „ceasului molecular”, a estimat că oamenii moderni se trad de la un strămoș comun de acum aproximativ 55.000-455.000 de ani.2 Desigur, astfel de estimări depind de rata aleasă a „ceasului”, care este determinată în mare parte de presupunerile uniformitare privind vârsta Pământului, astfel încât datele moleculare sunt în concordanță cu modelul biblic al originii omului.3

În anii ’70, Haigh și Maynard Smith au investigat variația hemoglobinei umane și au ajuns la concluzia că umanitatea trebuie să fi trecut printr-un blocaj de populație în trecutul recent, dacă majoritatea variantelor se datorează mutațiilor neutre (adică mutațiilor care nu sunt supuse selecției).4 Cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Oregon au subliniat că Potopul lui Noe ar fi generat un astfel de blocaj.5

Dorit și ceilalți. au investigat recent variația unui segment al cromozomului Y uman nesupus recombinării, de la 38 de bărbați din diferite grupuri etnice din întreaga lume.6 Acest segment ADN a fost ales pentru că este moștenit doar de la tată și, fiind un intron, evoluționiștii consideră că se supune doar mutațiilor neutre (care nu sunt supuse selecției), deoarece nu codifică o proteină. De obicei, intronii sunt considerați drept „resturi inutile” ale evoluției, astfel încât schimbările din cadrul lor nu ar afecta viabilitatea individului și nu ar fi selectate. Desigur, presupunerea conform căreia orice parte a ADN-ului este „inutilă” sau este un „rest” e foarte discutabilă.7

Spre surprinderea cercetătorilor, nu au găsit nicio variație în intron, care are 729 de perechi de bază. Apoi au estimat de cât timp ar putea exista omenirea de la originea sa fără nicio variație într-un astfel de segment ADN și au estimat între 27 000 și 270 000 de ani, în funcție de presupunerile care au fost utilizate în modelul geneticii populației. Intervalele de încredere de 95% pentru ambele estimări includea și o diferență de zero ani. Cu alte cuvinte, data de origine conform cronologiei biblice se încadrează în limitele de încredere, chiar și cu ipotezele evolutive utilizate. Din cauza lipsei de variație (polimorfism), cercetătorii nu au putut să tragă concluzii despre originea geografică a omenirii.

Modelele multi-regionale ale originii umane susținute de mulți evoluționiști, precum Wolpoff, nu sunt în concordanță cu aceste date. Relatarea biblică a creației recente, cu o singură pereche de strămoși, Adam și Eva și/sau un blocaj genetic la momentul Potopului sunt în concordanță cu concluziile de mai sus.

Referințe și note

  1. Gibbons, A., Mitochondrial Eve refuses to die, Science 259(5099)1249–1250, 1993. Înapoi la text.
  2. Gibbons, ref. 1, p.1249. Înapoi la text.
  3. Wieland, C., African ‘Eve’ revived, Journal of Creation 7(2):201, 1993. Înapoi la text.
  4. Haigh, J. și Maynard Smith, J., Population size and protein variation in man, Genetical Research 19:73–89, 1972. Înapoi la text.
  5. Harkins, R.N., Stenzel, P. și Black, J.A., Noah’s haemoglobin, Nature 241(5386):226, 1973. Înapoi la text.
  6. Dorit, R.L., Akashi, H. și Gilbert, W., Absence of polymorphism at the ZFY locus on the human Y chromosome, Science 268:1183–1185, 1995. Înapoi la text.
  7. Wieland, C., Junk moves up in the world, Journal of Creation 8(2):125, 1994. Înapoi la text.

Articole conexe

Alte lecturi

Helpful Resources