Explore
Also Available in:

Oxigenul din atmosfera cometei subminează miliardele de ani

de Jonathan Sarfati
tradus de Cristian Monea (Centrul De Studii Facerea Lumii)

În 2004, Agenția Spațială Europeană a lansat sonda spațială Rosetta pentru a studia asteroizi și comete. În noiembrie 2014, sonda sa Philae a aterizat pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Sonda a purtat, de asemenea, un spectrometru de masă, ROSINA (Rosetta Orbiter Spectrometer for Ion and Neutral Analysis). Acesta a făcut „cea mai surprinzătoare descoperire” despre cometă până în prezent, potrivit Investigatorului Principal Kathrin Altwegg de la Universitatea din Bern, Elveția.1

comet-oxygen
Aceasta este o imagine compozită formată dintr-o imagine reală a 67P/Churyumov–Gerasimenko și coada unei alte comete pentru efect vizual.

A existat o cantitate mare de oxigen liber (O2) în coama cometei (sau atmosferă)—aproape 4%, adică la fel de mult ca și gazul cel mai abundent, vapori de apă.2 De fapt, concentrația a fost ridicată, constant, timp de șapte luni, din septembrie 2014 până în martie 2015.

Cu toate acestea, acest fapt pune multe probleme pentru modelele evolutive ale Sistemului Solar,3 și a fost neașteptat. Problema este că oxigenul este foarte reactiv, așa cum explică dr. Altwegg: „Nu ne-am gândit niciodată că oxigenul ar putea „supraviețui” de miliarde de ani fără a se combina cu alte substanțe.”1

O sursă posibilă ar fi de la lumina ultravioletă (UV) care separă moleculele de apă în hidrogen și oxigen. Dar cea mai mare parte a vieții sale, cometa ar fi fost în Centura Kuiper, dincolo de Neptun. Lumina UV ar fi putut penetra doar câțiva metri, pentru a produce oxigen la acea distanță, dar când cometa a intrat în sistemul solar interior, tot materialul s-ar fi evaporat. Deci, acest lucru ar elimina orice oxigen produs în timpul său în Centură. Deci, este produs oxigenul de lumina UV în timpul scurt al cometei mai aproape de Soare? Se pare că nu, pentru că nu vedem schimbări mari în concentrația de oxigen, nici nu găsim ozon (O3),2 care este produs în atmosfera noastră de lumina UV care atacă molecule de O2.4

Așadar, singura soluție rămasă este că oxigenul era primordial: a fost incorporat în nucleul cometei atunci când a fost format. Cercetătorii sugerează că a provenit din radiațiile UV care separă oxigenul din moleculele de apă care compun cristalele de gheață, oxigenul fiind prins în goluri ale gheții și acele cristale fiind incorporate în cometă. Cu toate acestea, spun cercetătorii, „modelele actuale de formare a sistemului solar nu prevăd condiții care să permită acest lucru”.2

Implicație pentru evoluția chimică

În ultimele șase decenii, a fost un mit larg acceptat că viața pe Pământ a apărut într-o supă primordială.5 Substanțele chimice de bază din supă au fost generate, prin urmare, de radiații UV și de fulgere într-o atmosferă primordială, deosebită de cea prezentă. Se presupunea că a fost „redusă”, însemnând că era alcătuită din compuși bogați în hidrogen, cum ar fi metanul (CH4) și amoniacul (NH3), și nu conținea oxigen. Atmosfera noastră actuală „oxidantă” ar interzice toate acestea, deoarece oxigenul ar distruge așa-numitele elemente de construcție și, într-adevăr, ar împiedica formarea lor în primul rând.

Este surprinzător pentru mulți să-și dea seama că această teorie nu este condusă de dovezi, ci de dogma că viața a evoluat prin generare spontană —nicio inteligență nefiind permisă în acest proces. Dar există dovezi solide împotriva acestei ipoteze naturaliste, venind dintr-o formă puternic oxidată a unui metal rar, ceriu (Ce4+) găsit în zirconiu „datat” la 4,35 miliarde de ani.6,7 Această descoperire enigmatică a oxigenului primordial într-o cometă este o dovadă suplimentară că nu putem exclude nici oxigenul primordial pe Pământ.

Referințe și note

  1. Sample, S., Rosetta găsește oxigen pe cometa 67P în ‚cea mai surprinzătoare descoperire de până acum’: Oxigen arătat ca fiind al patrulea cel mai abundent gaz din atmosfera cometei, contrazicând teoriile bine înrădăcinate despre formarea cometelor, Guardian (UK), 29 Octombrie 2015. Înapoi la text.
  2. Bieler, A. et al., Abundant molecular oxygen in the coma of comet 67P/Churyumov–Gerasimenko, Nature 526(7575):678–81, 29 Octombrie 2015 | doi:10.1038/nature15707. Înapoi la text.
  3. Cesare, C., Rosetta sniffs oxygen around comet 67P: The presence of the gas could have implications for theories of the early Solar System, Nature News, 28 Octombrie 2015. Înapoi la text.
  4. UV separă O2 în atomi de oxigen reactivi, O, care apoi atacă alte molecule de O2: O2 → 2O apoi O + O2 → O3. Înapoi la text.
  5. Pentru critici, vedeți Evolution’s Achilles’ Heels, cap. 3, CBP, 2014; disponibil la creation.com/s/10-2-640; Batten, D., Origin of life: An explanation of what is needed for abiogenesis (or biopoiesis) , creation.com/origin-of-life, 26 Noiembrie 2013.Înapoi la text.
  6. Trail, D. et al., The oxidation state of Hadean magmas and implications for early Earth’s atmosphere, Nature 480:79–82, 01 Decembrie 2011 | doi:10.1038/nature10655. Înapoi la text.
  7. Sarfati, J., The Miller–Urey experiment revisited, creation.com/miller3, 15 Martie 2015.Înapoi la text.

Articole conexe