Explore
Also Available in:

Urme de mamifere și dinozauri găsite împreună

de Michael Oard
tradus de Cristian Monea (Centrul De Studii Facerea Lumii)

În 2012, Ray Stanford, un pasionat de urme de dinozauri, a observat un mic afloriment de gresie pe un deal lângă parcarea Centrului de Zbor Spațial Goddard din cadru NASA, din Greenbelt, Maryland. Culoarea a fost identică cu cea a gresiei în care a descoperit anterior o mică urmă de dinozaur. Piesa expusă a arătat amprenta distinctivă a unui nodozaur, un tip de anchilozaur. Au săpat aflorimentul, care s-a dovedit a fi parte a unei plăci de 2 m2 cu cea mai mare concentrație de urme din lume!1,2

Stanford a găsit anterior o serie de alte urme de dinozauri cu fosile izolate ale corpului, inclusiv un nodozaur abia eclozat și o potecă de nodozauri, o urmă de iguanodon și amprentele anterioare și posterioare ale unui dinozaur hypsilophodon. Un iguanodon este un tip de dinozaur mare cu cioc ca de rață iar un hypsilophodon este un dinozaur teropod mic.

de Stanford et al1NASA-trackway-slab-figure1
Figura 1. Fotografie (A) și hartă (B) a unui model al întregii suprafețe de susținere a plăcii.

Ce fel de urme au fost găsite?

Bucata de piatră a făcut parte din formațiunea Patuxent. Este dominată mai ales de nisip și gresie cu straturi intermediare de gresie cimentată (care a produs culoarea roșie observată de Stanford). Formațiunea este „datată” cu o vechime de 100 de milioane de ani (Cretacicul timpuriu) și reprezintă formațiunea de bază a unui sediment de coastă marin cu tendințe de efilare, care se îngroașă considerabil către mare. Fosilele de corp sunt rare în formațiunea Patuxent, respectând modelul tipic conform căruia formațiunile cu urme nu prezintă fosile de corp și invers.

Cu ajutorul celebrului expert în urme, Martin Lockley, au descoperit că placa mică avea 70 de urme de la opt specii, care nu se suprapuneau. Nu conținea doar urme de dinozauri, ci și urme de mamifere și urme de pterozaur. Urma de nodozaur observată inițial de Stanford a fost singura de acest fel, dar a fost însoțită de urme de pui de nodozaur. Placa avea, de asemenea, o amprentă mare de sauropod, un solz de nodozaur și un coprolit. Au fost și posibile urme de nevertebrate, posibile urme de crocodil și urme neidentificate (figura 1).

Placa este dominată de urme mici, incluzând două tipuri de urme de teropode mici, un tip fiind hypsilophodon și o serie de patru poteci realizate de teropode de dimensiuni mari. Se întâlnesc trei tipuri de urme de mamifere, unul dintre mamifere fiind într-o poziție așezată, și o amprentă mare care a surprins paleontologii, deoarece au ajuns să creadă că mamiferele mezozoice erau asemănătoare șobolanului și nespecializate. Cu toate acestea, se acumulează tot mai multe dovezi pentru mamiferele mezozoice sofisticate.3 Urmele de mamifere sunt rare în Mezozoic, dar sunt găsite câteva, inclusiv o descoperire recentă în Angola. Există multe alte urme de „mamifere” de la începutul perioadei mezozoice, dar paleontologii le-au atribuit „reptilelor mamifere” numite synapside din cauza presupunerilor privind evoluția lor. Este posibil ca acestea să fie urme adevărate de mamifere, negate datorită înclinației către teoria evoluției.

Cum s-au putut forma atât de multe urme?

Cercetătorii au crezut ca potecile au fost făcute, probabil, într-un timp de ordinul zilelor până la câteva ore și reprezintă condiții speciale de conservare. Pentru a păstra aceste poteci și urme, stratul ar fi trebuit să fie acoperit de o inundație într-un timp de ordinul orelor până la câteva zile. Este fascinant faptul că mamiferele și teropodele, care s-ar hrăni cu mamifere, se găsesc atât de aproape împreună.

Din punct de vedere uniformitarian, pare puțin probabil ca atât de multe trasee de la atât de multe animale diferite să poată rămâne ca amprente pe o placă atât de mică. Potecile sunt drepte sau ușor curbate, tipice pentru urmele de dinozaur, ceea ce, în sine, este neobișnuit. Observarea liniilor se potrivește cu modelul BEDS (Briefly Exposed Diluvial Sediments – Sedimente Diluviale Ușor Expuse).4 Suprafața urmelor ar reprezenta o ușoară expunere a sedimentelor proaspăt depuse de la Potop, datorită acoperirii rapide de către apa Potopului. Este imposibil să știm cum de atât de multe animale se învârteau în această expunere mică sau dacă există alte astfel de expuneri în formațiune. Piesa pe care au găsit-o a fost o bucată de teren aparent izolată, după cum demonstrează lipsa suprafețelor de rocă cu urme în zona din jurul sitului. Voluntarii au săpat pe tot dealul pentru mai multe urme și nu au găsit nimic interesant.5

Concluzie

Această placă cu urme de dinozaur, crocodil, pterozaur și mamifere oferă dovezi dramatice care susțin creația biblică și Potopul. Faptul că amprentele dinozaurilor și ale mamiferelor se găsesc pe aceeași placă contravine ideii evolutive că mamiferele au evoluat după dinozauri. Mai degrabă arată că mamiferele și dinozaurii au trăit în același timp. Acest lucru este de așteptat din perspectivă creaționistă, deoarece toate animalele au fost create în Săptămâna Creației și s-au diversificat pe pământ înainte de începerea Potopului global. Formarea rapidă și conservarea amprentelor în zile sau ore sunt în concordanță cu procesele rapide care au avut loc în timpul Potopului. Mai mult, existența amprentelor indică faptul că animalele trăiau, sugerând că urmele au fost făcute pe măsură ce se înălțau apele de inundații și înainte ca acestea să acopere întregul pământ. După aceea, au pierit toate creaturile aerobe care trăiau pe pământ. Amprentele reprezintă probabil eforturile animalelor de a scăpa de inundația cauzată de apele în creștere.

Referințe și note

  1. Stanford, R., Lockley, M.G, Tucker, C., Godfrey, S., și Stanford, S.M., A diverse mammal-dominated, footprint assemblage from wetland deposits in the Lower Cretaceous of Maryland, Scientific Reports 8 (741), 2018. Înapoi la text.
  2. Daley, J., Dinosaur and Ancient Mammal Stomping Ground Found in NASA Parking Lot, 2 Februarie, 2018; https://www.smithsonianmag.com/smart-news/dinos-and-early-mammals-romped-nasas-doorstep-180968023/#iVyWoEdW7XVD8BjB.99. Înapoi la text.
  3. Oard, M.J., Jurassic mammals–more surprisingly diverse, J. Creation 21(2):10–11, 2007. Înapoi la text.
  4. Oard, M.J., 2011. Dinosaur Challenges and Mysteries: How the Genesis Flood Makes Sense of Dinosaur Evidence—Including Tracks, Nests, Eggs, and Scavenged Bonebeds. Creation book Publishers, Powder Springs, GA. Înapoi la text.
  5. Chang, K., Where NASA Put a Parking Lot, Dinosaurs and Mammals Once Crossed Paths, www.nytimes.com/2018/01/31/science/dinosaurs-footprints-nasa.html.. Înapoi la text.